Cum sunt protejați banii clienților la instituțiile de plată prin regulile modificate în martie 2026

Acesta reglementează protecția sumelor deținute de instituțiile de plată. Legea de bază datează, potrivit paginii Camerei Deputaților, din 8 noiembrie 2019 și a fost publicată pe 13 noiembrie 2019, în Monitorul Oficial nr. 913.

Protecția banilor are un termen legat de ziua încasării

Articolul 38 alineatul (1) litera a) stabilește ce trebuie făcut cu sumele rămase la instituție până la încheierea următoarei zile lucrătoare după primire, potrivit Universul Juridic. Regula privește banii care nu au ajuns nici la beneficiarul plății, nici la un alt furnizor de servicii de plată.

Pentru aceste sume, instituția trebuie să folosească un cont distinct, în care banii să fie depuși și păstrați, sau să îi plaseze în active sigure, lichide și cu risc scăzut. Lichiditatea înseamnă posibilitatea transformării activelor în bani; categoriile acceptate sunt definite prin reglementările BNR. Protecția se menține până când suma ajunge la beneficiar ori este transferată altui prestator.

Contul distinct poate fi deschis la o instituție de credit. Alternativa unui cont la banca centrală depinde de condițiile introduse prin alineatele (3) și (4) ale aceluiași articol.

Accesul la conturile BNR depinde de decizia băncii centrale

BNR hotărăște dacă pune la dispoziție conturi pentru protejarea acestor fonduri. Decizia presupune evaluarea efectelor unui acces direct mai larg: trebuie păstrată stabilitatea financiară, susținută integritatea pieței și încurajate concurența și inovarea serviciilor de plată.

Totodată, accesul nu trebuie să afecteze capacitatea sistemelor de plăți de a rezista perturbărilor și nici să creeze riscuri sistemice, adică riscuri care se pot extinde în sistemul financiar. Dacă deschide conturile, BNR stabilește, prin norme specifice, cerințele pentru solicitanți.

Participarea la sistemele de plăți cere dovezi despre protecția clienților

Articolul 404^2, introdus în O.U.G. nr. 99/2006, vizează instituțiile de plată și instituțiile care emit monedă electronică. Cerințele se aplică atât celor care cer acces la sistemele desemnate conform Legii nr. 253/2004, cât și celor care participă deja.

Aceste instituții trebuie să documenteze trei componente: protecția sumelor utilizatorilor, organizarea conducerii și a controalelor interne, precum și un plan pentru închiderea activității dacă apar dificultăți. Documentația despre conducere și control acoperă procedurile administrative, contabilitatea, gestionarea riscurilor și utilizarea serviciilor de tehnologia informației și comunicații.

Dovezile privind protejarea banilor diferă în funcție de mecanismul ales:

Pentru sumele păstrate separat la o instituție de credit sau plasate în active eligibile, se descrie, după caz, politica de investiții care asigură siguranța, lichiditatea și riscul redus al plasamentelor.

În aceeași variantă, documentația precizează câte persoane au acces la contul de protecție și ce funcții ocupă.

Trebuie explicate administrarea și reconcilierea fondurilor, adică verificarea concordanței dintre evidențe și sumele protejate. Procesul trebuie să asigure că banii utilizatorilor nu pot fi urmăriți pentru datoriile instituției către alți creditori, mai ales în insolvență.

Se adaugă proiectul contractului cu instituția de credit și o declarație expresă că sunt respectate cerințele articolului 38 din Legea nr. 209/2019.

Dacă protecția este asigurată printr-o poliță ori o garanție echivalentă, trebuie confirmat că asigurătorul sau instituția de credit care o oferă nu aparține aceluiași grup cu instituția protejată.

Pentru asigurare sau garanție se descriu verificările prin care acoperirea rămâne suficientă în orice moment pentru obligațiile de protejare a banilor.

Tot în această variantă trebuie precizate durata acoperirii și condițiile reînnoirii, fiind necesară și copia contractului de asigurare sau a garanției, ori proiectele acestora.

Controalele trebuie să acopere riscurile și activitățile externalizate

Organizarea conducerii, verificările interne și măsurile pentru serviciile informatice trebuie demonstrate ca fiind adecvate, solide, justificate și proporționale cu activitatea instituției. Documentația include următoarele elemente:

Inventarul riscurilor identificate, cu tipurile acestora și procedurile existente sau planificate pentru evaluarea și prevenirea lor.

Procedurile de control permanent și periodic, cu frecvența verificărilor și personalul alocat.

Procedurile contabile folosite la înregistrarea și raportarea informațiilor financiare.

Numele responsabililor pentru controalele periodice, permanente și de conformitate, adică verificarea respectării cerințelor aplicabile, împreună cu prezentări actualizate ale experienței lor profesionale.

Identitatea auditorilor care nu efectuează audit statutar, verificarea legală a situațiilor financiare definită prin Legea nr. 162/2017.

Componența conducerii și, unde există, a celorlalte organisme sau comitete de supraveghere.

Modul în care sunt urmărite și controlate funcțiile încredințate unor furnizori externi, astfel încât verificările interne să nu își piardă din calitate.

Modul de supraveghere și control al agenților și sucursalelor prin procedurile interne.

Organizarea conducerii la nivelul grupului, dacă instituția este filiala unei entități reglementate într-un alt stat membru.

Verificarea îndeplinirii condițiilor privește persoanele juridice române și, după caz, instituțiile autorizate în alte țări ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European. Administratorul sistemului stabilește modalitatea: o decizie expresă a autorității de supraveghere competente sau o declarație prin care participantul își evaluează propria conformitate.

Refuzul accesului printr-un participant trebuie motivat complet

Ordonanța modifică și articolul 404^1 din O.U.G. nr. 99/2006. Dacă un participant la un sistem desemnat de BNR permite unui prestator autorizat sau înregistrat, din afara sistemului, să transmită ordine de transfer prin el, aceeași posibilitate trebuie oferită, la cerere, și altor prestatori autorizați sau înregistrați.

Accesul trebuie acordat după criterii obiective, proporționale și fără discriminare. Orice refuz trebuie însoțit de motivarea completă, comunicată solicitantului.

În forma modificată, excepția de la alineatele (1) și (2) privește sistemele alcătuite exclusiv din prestatori ai aceluiași grup. Vechea formulare excepta și sistemele desemnate de BNR potrivit Legii nr. 253/2004; totodată, regula privind accesul prin alt participant se referea la prestatori autorizați, fără includerea celor înregistrați.

Amenzile prevăzute de articolul 408 ajung la 500.000 de lei

Pentru participanții și administratorii sistemelor de plăți sau ai sistemelor care finalizează operațiuni cu instrumente financiare, articolul 408 alineatul (1) litera b) prevede amenzi între 50.000 și 500.000 de lei. Limitele anterioare erau de 10.000 și 100.000 de lei.

BNR poate aplica aceste amenzi când constată încălcarea dispozițiilor capitolului respectiv, a reglementărilor emise pentru aplicarea lui sau neîndeplinirea măsurilor de remediere dispuse.

Pachetul legislativ cuprinde și modificări ale Legii nr. 231/2015, privind cerințele pentru transferuri și debitări directe în euro, ale articolului 34 din Legea nr. 210/2019, referitoare la emiterea monedei electronice, și ale articolului 2 alineatul (1), punctele 2 și 6, din Legea nr. 253/2004, privind caracterul definitiv al decontării.

Planul de închidere trebuie să acopere plățile în curs

Planul de lichidare cerut instituțiilor participante sau solicitante se adaptează dimensiunii și modelului de afaceri preconizat. El trebuie să descrie măsurile pentru limitarea efectelor opririi serviciilor de plată.

Aceste măsuri trebuie să asigure executarea plăților deja în curs și rezilierea contractelor existente dacă instituția își sistează serviciile.