Băncile ar restitui prejudiciul produs de ROBOR denaturat, după acordul scris al clientului

Băncile responsabile ar trebui să înlăture efectele încălcării și să recalculeze obligațiile contractuale folosind Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), potrivit Agerpres. Acesta ar înlocui, pentru contractele afectate, ROBOR, indicele folosit la calcularea dobânzii unor credite în lei. Proiectul nu este încă lege, iar restituirea banilor nu este o obligație intrată în vigoare.

Recalcularea ar acoperi și creditele acordate înainte de mai 2019

Ar intra sub aceste reguli contractele încă în derulare pentru care dobânda variabilă a depins, integral sau parțial, de ROBOR. Data acordării creditului nu le-ar exclude pe cele de dinainte de 2 mai 2019.

Pentru aceste împrumuturi în lei, dobânda rezultă din valoarea indicelui la 3 sau la 6 luni, la care se adaugă marja băncii. Această marjă este partea stabilită de bancă în calculul dobânzii, pe lângă indicele de referință.

Pentru stabilirea prejudiciului, dobânda ar fi recalculată în funcție de IRCC începând cu 2 mai 2019, data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului (OUG) nr. 19/2019. Recalcularea ar acoperi întreaga perioadă în care, în executarea contractului, dobânda variabilă a fost raportată la ROBOR.

Și contractele încheiate anterior ar putea intra în calcul, dar numai în limita termenului general de prescripție prevăzut de Codul civil, adică perioada în care poate fi cerută restituirea. Dacă termenul a expirat înainte de intrarea în vigoare a proiectului, acesta nu ar redeschide dreptul de a cere banii.

Cererea clientului ar suspenda clauza privind dobânda variabilă

După constatarea prejudiciului printr-un document administrativ emis în urma anchetei unei autorități competente, clientul afectat ar avea 45 de zile să ceară băncii revizuirea contractului. Cererea ar viza recalcularea sumelor datorate pe baza IRCC.

Din momentul depunerii cererii, efectele clauzei privind dobânda variabilă s-ar suspenda până la soluționarea cererii, pe cale amiabilă sau în instanță. Suspendarea ar continua și pe durata procesului dacă debitorul, adică persoana care datorează banii, alege recuperarea prejudiciului pe cale judecătorească.

Banca ar avea obligația să soluționeze cererea, să finalizeze recalcularea obligațiilor de plată și să transmită o propunere scrisă de revizuire a contractului în cel mult 30 de zile de la depunerea solicitării. Propunerea ar trebui să prezinte detaliat calculul și să evidențieze prejudiciul total produs de practica anticoncurențială, adică de încălcarea regulilor de concurență.

Proiectul stabilește și un termen de cel mult 45 de zile de la primirea solicitării pentru recalcularea obligațiilor prin corectarea erorilor în funcție de IRCC.

Clientul ar putea cere lămuriri suplimentare despre recalcularea transmisă. Banca ar trebui să răspundă în interiorul termenului prevăzut de 30 de zile.

Compensarea ar necesita acordul scris al clientului

Debitorul ar trebui să își exprime consimțământul asupra propunerii băncii, inclusiv asupra modificărilor introduse prin efectul legii. În lipsa unui acord scris, procedura de compensare financiară s-ar suspenda. Clientul ar putea cere în instanță atât recalcularea obligațiilor de plată, cât și recuperarea prejudiciului.

Clientul ar alege cum primește suma datorată de bancă: prin virament în contul indicat sau prin reducerea creditului cu suma respectivă. A doua variantă ar fi posibilă doar dacă acel contract este încă în derulare.

Băncile care nu respectă obligațiile ar risca amenzi

Proiectul prevede trei categorii de amenzi:

• Între 10.000 și 50.000 de lei pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege.
• Între 20.000 și 100.000 de lei pentru nesoluționarea cererilor în termen ori necomunicarea documentelor necesare.
• Între 50.000 și 100.000 de lei pentru neplata la termen a sumelor acceptate în scris de consumator.

Reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) ar constata contravențiile, adică încălcările sancționate prin amendă, și ar aplica sancțiunile. Odată cu amenda, agentul constatator ar dispune îndeplinirea obligației încălcate în cel mult 30 de zile.

Valoarea amenzii ar fi stabilită în funcție de gravitatea și durata faptei, numărul consumatorilor afectați, sumele neachitate și conduita creditorului pentru înlăturarea consecințelor. Regulile privind aceste contravenții s-ar completa cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Consiliul Concurenței a amendat zece bănci în iunie 2026

În iunie 2026, Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi care însumează 3,73 miliarde lei, echivalentul a 710 milioane de euro. Motivul a fost coordonarea comportamentului lor la stabilirea ROBOR. Ancheta, desfășurată timp de peste 5 ani, a analizat perioada 2007-2012 și a constatat încălcări ale Legii concurenței și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.

Despre procedura de fixing, adică de stabilire a indicelui, Reprezentanții Consiliului Concurenței au explicat la prezentarea sancțiunilor din iunie 2026: „Sancțiunile au fost aplicate pentru încălcarea flagrantă a regulilor de concurență, atât naționale, cât și europene, printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Acesta reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale regulilor de concurență constatate în Uniunea Europeană în ultimii ani”.

Amenzile aplicate fiecărei bănci au fost:

• Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei, cea mai mare amendă. La aceasta se adaugă 85,03 milioane lei pentru fapta realizată de OTP Bank România S.A.
• Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei.
• Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei.
• UniCredit Bank: 431,03 milioane lei.
• BRD-Groupe Societe Generale: 412,47 milioane lei.
• ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei.
• CEC Bank: 332,98 milioane lei.
• Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei.
• Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei.
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei.

Proiectul de despăgubire a primit în Senat 68 de voturi pentru, un vot contra și 26 de abțineri, potrivit Știri pe surse. Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților urmează să dea votul final.