Cum arată mesajele care duc la compromiterea conturilor și ce obligații de securitate impune directiva NIS2

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) descrie aceste atacuri în raportul de activitate pentru 2025, publicat la 14 august 2026. Potrivit DNSC, incidentele de phishing au crescut cu 70,6% în 2025, la 4.975, arată Digi Economic. Pentru utilizatori, exemplele arată cum începe tentativa de fraudă. Pentru entitățile din sectoarele critice, Directiva NIS2 stabilește obligații de gestionare a riscurilor și de raportare a incidentelor.

Solicitarea unui vot poate fi urmată de cererea unui cod

DNSC leagă o parte dintre compromiterile de conturi de ingineria socială, adică manipularea unei persoane pentru a obține informații sau acțiuni în folosul atacatorului. Campaniile au circulat prin aplicații de mesagerie, în special WhatsApp.

Raportul descrie următoarele mecanisme:

Mesajele despre votarea fiicei cuiva într-un concurs sunt urmate de redirecționări spre pagini frauduloase sau de cereri pentru introducerea codurilor de autentificare.

Spoofing-ul telefonic, adică falsificarea identității afișate a apelantului, apare în atacurile de fraudă care s-au intensificat.

Investițiile false, fraudele din comerțul electronic și impersonarea, prin care atacatorul se prezintă drept altcineva, sunt forme de fraudă financiară menționate de instituție.

Phishing-ul înseamnă folosirea unor mesaje sau pagini înșelătoare pentru obținerea datelor utilizatorului. Despre evoluția acestor campanii, DNSC precizează în raportul anual: „Phishing-ul a rămas principalul vector de atac în 2025. Creșterea a fost determinată, între altele, de profesionalizarea campaniilor de phishing, diversificarea canalelor de livrare prin combinarea emailului cu aplicații de mesagerie și platforme de social media, precum și de utilizarea pe scară largă a mecanismelor de inteligență artificială și a pregătirii atacurilor cu ajutorul AI”.

În cazul conturilor compromise, instituția indică și reutilizarea parolelor, precum și lipsa ori configurarea necorespunzătoare a autentificării multifactor, care presupune verificarea identității prin mai multe elemente. Potrivit AGERPRES, raportul menționează totodată creșterea atacurilor de tip credential stuffing, adică încercarea unor combinații de date de conectare deja obținute de atacatori.

DNSC asociază evoluția fraudelor cu înmulțirea tentativelor de phishing și cu atractivitatea fraudelor financiare pentru atacatori.

Raportările din 2025 arată creșteri la phishing și fraudă

Comparațiile DNSC între 2024 și 2025 arată evoluții diferite în funcție de metoda folosită:

• Phishing: 4.975 de incidente în 2025, în creștere cu 70,6% față de anul anterior.
• Conturi compromise: de la 248 de incidente în 2024 la 1.125 în 2025, un avans de peste 353%.
• Fraudă și tentativă de fraudă: 3.937 de incidente în 2025, față de 2.061 în 2024, o creștere de 91%.
• Bruteforce, atacuri care încearcă repetat combinații pentru acces: 47 de incidente, față de 172, în scădere cu 72,7%.
• Atacuri distribuite de blocare a serviciilor prin supraîncărcare, cunoscute ca DDoS: 34 de incidente, față de 72, o reducere de 52,8%.
• Alte tipuri de raportări: 2.237 de incidente, față de 2.833, cu 21% mai puține.

În 2025, atacurile ransomware au fost cu peste 153% mai numeroase decât în 2024. Aceste atacuri blochează accesul la date și cer o răscumpărare. Au primit sprijin de la DNSC victime din trei categorii: 22 de instituții publice, 115 persoane fizice, respectiv 119 persoane juridice.

Printre ținte s-au aflat instituții guvernamentale și operatori din energie, finanțe, transporturi, telecomunicații și sănătate. În distribuția pe sectoare de activitate, băncile, serviciile poștale și de curierat, împreună cu infrastructurile pieței financiare, au cumulat 3.326 de incidente, reprezentând 88,23% din raportările respective.

Potrivit AGERPRES, raportul a primit aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării prin Hotărârea nr. 117 din 7 august 2026. Directorul DNSC, Dan Cîmpean, a amintit în comunicatul din 14 august că instituția a fost înființată în 2021, a recrutat primii angajați noi la sfârșitul lui 2023 și și-a accelerat activitatea în 2025. El a susținut necesitatea unei acțiuni rapide în condițiile geopolitice, tehnologice și de reglementare actuale, pentru obiectivul instituției de a obține recunoaștere internațională în securitatea cibernetică.

NIS2 pune obligațiile de securitate în sarcina entităților vizate

La nivelul Uniunii Europene (UE), Directiva 2022/2555, cunoscută ca NIS2, acoperă 18 sectoare critice. Denumirea NIS se referă la rețele și sisteme informatice. Securitatea acestora privește atât infrastructura, cât și utilizatorii și celelalte persoane afectate de amenințări sau incidente.

Potrivit Comisiei Europene, regula generală vizează entitățile mijlocii și mari din sectoarele respective. Acestea trebuie să gestioneze riscurile cibernetice prin măsuri adecvate și să anunțe autoritățile naționale competente când apar incidente semnificative, adică evenimente care pot produce perturbări ori daune importante.

Răspunderea pentru nerespectarea măsurilor de gestionare a riscurilor ajunge și la conducerea superioară. Directiva cuprinde instrumente de supraveghere și de asigurare a respectării normelor, precum și evaluări voluntare între omologi, destinate consolidării capacităților și încrederii reciproce.

Față de cadrul anterior, NIS2 extinde domeniul de aplicare, clarifică regulile și întărește supravegherea. Sectoarele deja acoperite erau energia, transporturile, asistența medicală, finanțele, gestionarea apei și infrastructura digitală.

Extinderea cuprinde comunicațiile electronice publice, servicii digitale suplimentare, inclusiv platformele sociale, deșeurile și apele uzate, fabricarea produselor critice, serviciile poștale și de curierat, administrația publică centrală și regională, precum și sectorul spațial.

Statele trebuie să organizeze prevenția și răspunsul la incidente

Fiecare stat membru are obligația unei strategii naționale de securitate cibernetică. Aceasta trebuie să includă securitatea lanțului de aprovizionare, gestionarea vulnerabilităților, educația și informarea privind amenințările cibernetice. Statele trebuie, de asemenea, să întocmească și să actualizeze periodic lista operatorilor de servicii esențiale și să urmărească respectarea cerințelor de către aceștia.

Directiva stabilește cadrul în care autoritățile cooperează și își transmit informații. Prin CSIRT, rețeaua echipelor care intervin în incidente de securitate informatică, acestea schimbă informații despre amenințări, răspund la incidente, urmăresc situația și acordă asistență.

EU-CyCLONe, rețeaua europeană a organizațiilor care asigură legătura în crize cibernetice, coordonează gestionarea crizelor și incidentelor de mare amploare. Tot prin această rețea, statele și instituțiile europene fac schimb regulat de informații.

Grupul de cooperare NIS reunește statele membre, Comisia și Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA) pentru cooperare strategică și schimb de informații. Orientările și recomandările publicate de grup pentru aplicarea directivei nu au caracter obligatoriu.

Modificările din 2026 sunt propuneri de simplificare

Prima directivă, NIS1, identificată prin numărul 2016/1148, a constituit primul cadru legislativ european cuprinzător pentru securitatea rețelelor și sistemelor care susțin servicii vitale. Revizuirea sa a fost propusă în decembrie 2020.

NIS2 a intrat în vigoare în ianuarie 2023. Termenul pentru transpunerea în legislațiile naționale a fost 17 octombrie 2024, iar abrogarea NIS1 a produs efecte din 18 octombrie 2024.

La 20 ianuarie 2026, în cadrul unui nou pachet de securitate cibernetică, Comisia a propus ajustări ale NIS2 pentru mai multă claritate juridică și pentru simplificarea respectării cerințelor europene, inclusiv a celor privind gestionarea riscurilor. Propunerile ar facilita conformarea pentru 28.700 de întreprinderi care operează în UE, dintre care 6.200 sunt microîntreprinderi și întreprinderi mici.