Ce se verifică la un magazin online înainte de plată, când paginile false copiază site-urile legitime

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a explicat mecanismul într-un avertisment transmis luni, 17 august 2026: „Infractorii cibernetici creează site-uri clonă care arată aproape identic cu cele reale, pentru a fura date personale, informații de autentificare sau detalii financiare. Aceste site-uri pot fi promovate prin mesaje SMS, e-mailuri sau reclame sponsorizate pe rețele sociale”.

Verificarea începe cu firma care vinde și condițiile plății

Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic este reperul pentru identificarea firmei. Pe site se caută numele comerciantului și o modalitate de contact, înainte de completarea informațiilor cerute pentru comandă.

Informațiile de urmărit se împart în câteva categorii:

Datele firmei: cine vinde produsul și cum poate fi contactat comerciantul.

Termenii și condițiile: cum se încheie comanda, cum se plătește și cum se face livrarea.

Livrarea și returul: condițiile transportului și procedura prin care cumpărătorul se poate retrage din contract.

Confidențialitatea și cookie-urile, fișierele folosite de site: ce date sunt colectate și în ce scop.

Informațiile din coș: prețul total, suma pentru transport și trimiterile către condițiile contractuale și politica de retur, înaintea plății.

Informațiile pentru reclamații: legătura vizibilă către autoritatea pentru protecția consumatorilor și pictograma pentru soluționarea alternativă a litigiilor, în cazurile în care aceasta este obligatorie.

Linkurile către condițiile contractuale, retur, confidențialitate și cookie-uri sunt amplasate frecvent în partea de jos a paginilor. Verificarea include și afișarea pe telefon, precum și accesul la informațiile despre comandă înainte de butonul de plată.

Aceste elemente permit examinarea informațiilor oferite de comerciant. Prezența lor nu dovedește singură autenticitatea paginii, în condițiile în care DNSC avertizează că aspectul unui site poate fi copiat aproape integral.

Legăturile pentru reclamații au roluri diferite

Regulile de informare din Ordinul nr. 72/2010 au fost modificate de ANPC prin Ordinul nr. 505/2026, apărut la 4 septembrie 2026 în Monitorul Oficial nr. 749. În comerțul online, pagina principală trebuie să afișeze vizibil un link către pagina oficială a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Sunt vizate atât magazinele și platformele comerciale, cât și site-urile care primesc comenzi sau publică anunțuri și reclame pentru bunuri ori servicii. Actul actualizează și datele comisariatelor județene și de sector, împreună cu modelele de informare.

Separat, Ordinul nr. 449/2022 reglementează pictograma pentru soluționarea alternativă a litigiilor (SAL), mecanismul prin care un consumator și un comerciant pot rezolva o dispută fără proces. Pictograma are dimensiunea de 250 × 50 pixeli, se descarcă gratuit de la ANPC și trebuie să conducă la platforma autorității pentru reclamații SAL, reclamatiisal.anpc.ro.

Amplasarea cerută este pe pagina principală; ordinul nu stabilește o anumită zonă a acesteia. Comercianții din domenii care au o entitate proprie de soluționare alternativă sunt exceptați de la această obligație.

Platforma europeană pentru soluționarea online a litigiilor (SOL) s-a închis la 20 iulie 2025. Referințele la aceasta au fost eliminate din Ordinul nr. 449/2022 prin Ordinul nr. 270/2026, din 19 mai 2026, astfel că vechea pictogramă și vechea legătură nu mai sunt necesare.

Potrivit Adevărul.ro, pentru spațiile comerciale fizice, informațiile se afișează într-un loc vizibil, lângă casa de marcat sau lângă programul de funcționare. Acestea includ numărul „Telefonul Consumatorilor”, 021 9551, pagina ANPC și contactele comisariatului competent. Regula cuprinde și prestatorii de servicii, inclusiv agențiile și comercianții care vând servicii turistice, pachete de vacanță ori bilete de avion.

Retragerea dintr-o comandă online trebuie să poată fi transmisă pe site

Din 19 iunie 2026, pentru contractele la distanță încheiate printr-o interfață online se aplică funcția de retragere introdusă prin Ordonanța de urgență nr. 18/2026. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 236 din 26 martie 2026 și a adăugat articolul 11¹ în Ordonanța de urgență nr. 34/2014.

Termenul dreptului de retragere prevăzut la articolul 9 este de 14 zile, fără justificarea deciziei. Funcția online privește modul în care se transmite cererea și trebuie să rămână accesibilă pe întreaga perioadă de retragere.

Procedura presupune următorii pași:

Se accesează funcția etichetată „retrageți-vă din contract aici” sau printr-o formulare cu același înțeles, vizibilă și ușor de citit.

Se introduc ori se confirmă numele, informațiile care identifică acel contract și mijlocul electronic ales pentru primirea confirmării.

Se trimite declarația prin funcția „confirmați retragerea”.

Comerciantul confirmă primirea fără întârzieri nejustificate, pe un suport care permite păstrarea informației, precum e-mailul. Confirmarea include conținutul cererii și momentul transmiterii, cu data și ora.

Transmiterea declarației înainte de expirarea termenului înseamnă că retragerea a fost exercitată la timp. Informațiile oferite înaintea comenzii trebuie să precizeze existența funcției și locul în care poate fi găsită.

Un formular descărcabil, completat și expediat ulterior prin e-mail poate rămâne o opțiune suplimentară, dar nu înlocuiește singur funcția din interfață pentru comenzile online. Pentru lipsa funcției, sancțiunea prevăzută este de 5.000-15.000 de lei.

Potrivit ghidului FlowStone Agency, pentru comerciant, implementarea presupune identificarea comenzii, transmiterea confirmării și păstrarea evidenței solicitărilor. Cererea trebuie să ajungă la persoana care gestionează retururile; verificarea tehnică include funcționarea formularului și pe telefon.

Ordonanța nr. 34/2014 privește contractele cu consumatorii, persoane fizice care cumpără în afara activității profesionale. În cazul vânzărilor exclusiv către firme, obligațiile privind identificarea comerciantului și protecția datelor necesită o verificare distinctă.

Reducerea se verifică prin prețul anterior

La produsele cu reducere, reperul este cel mai mic preț aplicat în cele 30 de zile precedente, conform articolului 4¹ din Hotărârea Guvernului nr. 947/2000. Pentru produsele care se deteriorează rapid, perioada este de 10 zile.

Dacă produsul se vinde de mai puțin de 30 de zile, referința devine minimul din perioada efectivă de comercializare, iar această perioadă trebuie indicată. Când reducerea se mărește treptat în cadrul aceleiași campanii, reperul rămâne prețul dinaintea primei reduceri.

Articolul 33 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 permite afișarea noului preț lângă cel anterior tăiat, folosirea mențiunilor pentru prețul nou și cel vechi sau prezentarea procentului reducerii împreună cu noul preț și cu prețul anterior tăiat.

Comerciantul trebuie să poată susține cu documente prețul de referință, la solicitarea inspectorilor. Abaterea de la regula prețului anterior se sancționează cu 5.000-30.000 de lei, potrivit articolului 12 din Hotărârea nr. 947/2000. Aceasta este o sancțiune diferită de cea pentru lipsa funcției de retragere.

Mesajele corecte în română pot face parte din atac

Raportul de activitate al DNSC pentru 2025 descrie trecerea de la campanii bazate pe volum la operațiuni orientate mai precis către utilizatori și organizații. Versiunea publică a apărut după aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin Hotărârea nr. 117 din 7 august 2026.

Phishingul, adică înșelarea utilizatorilor prin mesaje sau pagini care imită entități legitime, a devenit principala cale de atac. Numărul incidentelor a ajuns la 4.975 în 2025, față de 2.917 în 2024, o creștere de 70,6%.

DNSC descrie mesaje frauduloase redactate corect în română și construite pentru a reproduce identitatea vizuală a organizațiilor imitate. Inteligența artificială este utilizată tot mai frecvent în pregătirea acestor campanii.

În distribuția incidentelor pe sectoarele analizate, băncile au avut o pondere de 71,09%. Serviciilor poștale și curieratului le-au revenit 10,8%, iar infrastructurilor pieței financiare, 6,34%. În primele două categorii a predominat phishingul.

Fraudele și încercările de fraudă au însumat 3.937 de incidente, cu 91% peste anul precedent. Conturile compromise au ajuns la 1.125, comparativ cu 248 în 2024. DNSC leagă evoluția de campaniile derulate prin WhatsApp, de folosirea aceleiași parole pentru mai multe conturi și de absența autentificării multifactor, verificarea identității prin mai multe elemente.

Senzorii instituției au înregistrat peste 25 de milioane de evenimente de securitate în 2025. În acest volum intră peste 7,25 milioane de tentative asociate phishingului și aproximativ 5,88 milioane de tentative brute-force, încercări repetate de a găsi datele de acces.

Atacurile au întrerupt și activitatea unor instituții

Raportul numără 256 de incidente majore de tip ransomware, cu peste 153% mai multe față de 2024. În asemenea atacuri, accesul la date ori sisteme este blocat pentru a obține o răscumpărare. DNSC a oferit sprijin celor afectați: 115 persoane fizice, 119 persoane juridice și 22 de instituții publice.

Printre cazurile gestionate s-au aflat Administrația Națională Apele Române, Complexul Energetic Oltenia și centre de transfuzie sanguină. La Apele Române, aproape toată activitatea instituției și a structurilor teritoriale a fost blocată aproximativ o săptămână.

DNSC plasează aceste evoluții și în contextul acțiunilor hibride ale Federației Ruse din anul alegerilor prezidențiale. Grupări pro-ruse și grupări statale sau non-statale au vizat România și alte țări occidentale, în sectoare precum energia, finanțele, transporturile, telecomunicațiile și sănătatea.