Trei reguli pentru părinți și bunici care primesc mesaje suspecte sau apeluri prin care li se cer date bancare

Proiectul a fost inițiat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), alături de Poliția Română și Asociația Română a Băncilor, cu susținerea sectorului bancar, potrivit agerpres.ro. Recomandările se adresează atât adulților, cât și tinerilor.

1. Verificarea mesajului precedă accesarea linkului

Un link trimis prin e-mail sau printr-un mesaj pe telefon poate fi începutul fraudei, avertizează specialiștii SiguranțaOnline. Recomandarea este evitarea adreselor suspecte și verificarea provenienței informației, înainte de orice acțiune cerută de expeditor.

Pentru exercițiile în familie pot fi folosite cele trei pretexte semnalate de DNSC în avertizarea pentru perioada Paștelui, când cumpărăturile, donațiile și livrările oferă ocazii pentru înșelăciuni:

• Notificări inventate despre colete, care par legate de o livrare.
• Solicitări de donații pentru campanii umanitare care nu sunt reale.
• Convorbiri telefonice în care apelantul pretinde că reprezintă o instituție.

Presiunea de a acționa imediat este un alt element de urmărit. Reprezentanții proiectului recomandă evitarea hotărârilor luate în grabă. Potrivit unei relatări publicate de Capital, specialistul în securitate cibernetică Dragoș Ionică atrage atenția asupra mesajelor care cer intervenții urgente: destinatarul ar trebui să se întrebe pentru cine este, de fapt, urgentă acțiunea cerută.

DNSC explică faptul că ingineria socială, adică manipularea oamenilor prin povești menite să provoace emoție și reacții impulsive, a devenit tactica principală a atacatorilor. Metoda nu presupune instrumente informatice scumpe sau complicate.

În comunicatul privind ghidul, instituția indică o creștere de peste 90% a incidentelor de fraudă și a tentativelor. Pentru phishing, înșelăciunea prin mesaje care imită expeditori legitimi, creșterea menționată depășește 70%.

Într-o relatare publicată la 3 septembrie 2025, Antena 3 CNN a descris o avertizare DNSC despre e-mailuri care imitau organizații oficiale ori firme din domeniul financiar-contabil. Expeditorul putea părea o asociație, un coleg sau un partener. Pretextele includeau datorii pretinse, servicii fictive de achitat și solicitări de informații personale sau financiare.

Fișierele atașate, inclusiv documente Word, documente în format PDF ori arhive, puteau instala ransomware, programe care blochează accesul la date prin criptare. DNSC menționa folosirea unor mecanisme precum BitLocker și posibilitatea compromiterii complete a sistemului după deschiderea fișierelor.

2. Datele bancare rămân secrete în conversații și mesaje

Regula privind informațiile cerute de un presupus reprezentant oficial este explicită: „nicio instituție sau companie nu solicită datele cardului, parole sau coduri sensibile prin telefon, e-mail sau SMS”, avertizează reprezentanții SiguranțaOnline în comunicatul DNSC.

Specialiștii identifică și alte acțiuni prin care poate începe o fraudă: instalarea unei aplicații cerute de un necunoscut și executarea indicațiilor primite într-un apel care nu a fost solicitat. Aceste situații trebuie recunoscute separat de mesajele care conțin linkuri.

Nici recunoașterea unei voci nu exclude o tentativă de înșelăciune. Într-o declarație despre utilizarea inteligenței artificiale pentru reproducerea vocilor, relatată de Capital, specialistul în securitate cibernetică Alexandru Coșoi explică: „Dacă persoana care vă atacă nu reușește să vă păcălească pe dumneavoastră prin faptul că aveți o conversație cu ea, vă înregistrează vocea și ea poate fi clonată ulterior pentru a targeta o persoană apropiată. O voce de mai mult de 3 secunde este suficientă ca AI-ul să poată să o poată clona”.

Ghidul recomandă și autentificarea în doi pași, adică o verificare suplimentară la accesarea contului. Pentru operațiunile financiare, recomandarea este evitarea conexiunilor prin rețele publice de internet fără fir.

3. Tentativele se raportează, iar dispozitivele se protejează

Raportarea nu privește doar fraudele reușite. DNSC primește și sesizări despre tentative, prin platforma sa dedicată. În avertizarea din septembrie 2025, instituția a reunit măsurile pentru verificarea plăților, protejarea fișierelor și transmiterea sesizărilor:

„Nu deschideți atașamente din emailuri nesolicitate sau suspecte, chiar dacă par legitime; realizați copii de siguranță regulate pe dispozitive separate sau în cloud, pentru a preveni pierderea datelor; instalați și actualizați periodic soluții antivirus/antimalware cu funcție de scanare a emailurilor; nu efectuați plăți pe baza instrucțiunilor primite prin email fără a verifica sursa oficială; verificați cu atenție expeditorul și, în caz de suspiciuni, confirmați autenticitatea mesajului printr-un canal alternativ; raportați emailurile suspecte către DNSC la numărul 1911 sau în pnrisc.dnsc.ro sau către platforma pe care o utilizați”, recomandă DNSC într-o postare pe Facebook.

Copiile păstrate în cloud sunt copii stocate online, iar soluțiile antivirus și antimalware sunt programe de protecție împotriva aplicațiilor dăunătoare. Detectarea timpurie și raportarea încercărilor de infectare contribuie la protejarea sistemelor digitale, subliniază instituția.

Pentru exersarea recunoașterii fraudelor, platforma SiguranțaOnline pune la dispoziție ghiduri, situații concrete și chestionare interactive de verificare a cunoștințelor. Ghidul include și un capitol pentru siguranța copiilor, care petrec mai mult timp online în vacanțe și pot fi vizați de atacatori. Potrivit DNSC, aceste resurse urmăresc să îi ajute pe utilizatori să adopte comportamente digitale sigure și să reducă impactul fraudelor online în România.