Numărul persoanelor cu împrumuturi nebancare a urcat la 160.176, cu 9% într-un an

Datele Băncii Naționale a României (BNR), consultate de Libertatea.ro, arată două repere pentru această evoluție: 147.702 persoane în august 2025 și 126.733 în iunie 2025. Față de cel din urmă reper, creșterea numărului de debitori este de 26%.

Soldul creditelor românilor la IFN-uri a atins 11,42 miliarde de lei în august 2026. În august 2025 era de 10,09 miliarde de lei, iar în iunie 2025 însuma 8,6 miliarde de lei. Creșterile sunt de 13%, respectiv 33%.

Restanțele afectează o pondere mai mare dintre debitori

În august 2026, 15.287 de persoane aveau întârzieri la plată, reprezentând aproape 10% dintre debitorii IFN-urilor. În iunie 2025, erau înregistrate 9.133 de persoane cu restanțe, iar ponderea lor era de 7,2%.

În intervalul dintre aceste raportări, fostul guvern Bolojan a anunțat, în iulie 2025, majorări de taxe aplicabile de la 1 august 2025.

Despre motivele pentru care oamenii ajung la aceste împrumuturi, consultantul fiscal Emilian Duca a declarat pentru Libertatea.ro: „Sunt multe explicații pentru care se ajunge aici. Prima este că nu mai ajung banii de la salariu la salariu. A doua e că mulți au venituri la negru și nu se încadrează la credite de la bănci, așa că ajung la IFN-uri. Ca să îți iei astfel de credite trebuie să fie ori inconștiență, ori disperare. Câteodată situația e de așa natură că orice economii ai avea, nu sunt de ajuns”.

Dobânda și comisioanele formează împreună costul creditului

Duca avertizează că finanțarea prin IFN-uri presupune, de regulă, costuri foarte mari, care îi afectează ulterior pe debitori. Dobânda anuală efectivă (DAE) este indicatorul care exprimă costul total al împrumutului, incluzând dobânda și comisioanele. În unele cazuri, aceasta ajunge la câteva sute de procente.

Categoria IFN-urilor cuprinde firme care finanțează achiziția mașinilor prin leasing, case de ajutor reciproc și amaneturi. Au apărut și finanțări cu durate foarte scurte, promovate pentru cheltuieli precum:

• acoperirea necesarului de bani până la următorul salariu;
• plata unui concediu;
• cumpărarea rechizitelor la începutul școlii.

În privința rezervelor financiare, Duca a recomandat: „Trebuie ca toată lumea să își facă o serie de rezerve, cât să nu ajungă în situații din astea cu dobânzi de sute la sută, pentru că așa ajungi să îți iei bani de la gură. Cel mai bine este să trăiască din câți bani produc”.

Plafoanele adoptate în 2024 diferă după tipul și valoarea împrumutului

În 2024, Parlamentul României a plafonat dobânzile creditelor IFN. Potrivit Profit.ro, consumatorul nu poate avea de achitat, în total, mai mult decât dublul valorii creditului.

Plafoanele prezentate de publicație folosesc, pentru anumite categorii, dobânda Lombard, adică dobânda facilității de creditare a BNR. Nivelul indicat este de 7,5% pe an. Limitele relatate sunt următoarele:

Pentru creditele de consum, DAE este plafonată la dobânda Lombard plus 27 de puncte procentuale, rezultând 34,5% pe an.

La împrumuturile de consum de cel mult 5.000 de lei, limita costului total este de 1% pe zi. Echivalentul anual indicat este de 365%.

Pentru sume între 5.001 și 10.000 de lei, articolul indică o limită de 0,8% pe zi și un echivalent de 292% pe an.

În intervalul 10.001-25.000 de lei, limita prezentată este de 0,6% pe zi, cu un echivalent anual de 219%.

La creditele ipotecare pentru investiții imobiliare, DAE este limitată la dobânda Lombard plus 8 puncte procentuale, ceea ce înseamnă 15,5% la nivelul menționat.