Netanyahu propune criptomonedele pentru ocolirea sancțiunilor. De ce plățile digitale nu înlătură interdicțiile

„Criptomonedele nu pot fi folosite ca o cale de evitare a sancțiunilor”, a transmis Banca Israelului, banca centrală a țării, într-un comunicat. Sistemul bancar israelian nu este în prezent supus sancțiunilor.

Transferul între portofele digitale nu înlocuiește relația comercială

Criptomonedele sunt bani digitali ale căror tranzacții sunt înscrise într-un registru electronic numit blockchain. Rețelele publice permit transferuri directe între portofele digitale, fără ca o bancă să proceseze fiecare plată.

Dacă băncile israeliene ar avea restricții la transferurile internaționale, companiile ar putea încerca să își plătească furnizorii străini prin Bitcoin sau alte active digitale. O asemenea variantă ar oferi un canal de transfer, nu o excepție de la sancțiuni: plata unei tranzacții interzise ar rămâne ilegală indiferent de moneda folosită.

Sancțiunile pot limita accesul la instituții financiare și pot penaliza terții care lucrează cu entitățile vizate. Izolarea financiară descurajează, de asemenea, investitorii și companiile să mențină relațiile economice.

Economia israeliană depinde de comerțul internațional și de aprovizionarea din străinătate. Industria de apărare și companiile tehnologice au nevoie de componente și echipamente specializate produse peste hotare. Transferul banilor reprezintă doar o parte a acestor relații.

Actori aflați sub sancțiuni au utilizat deja criptomonede pentru plăți transfrontaliere, inclusiv în tranzacții legate de petrol și achiziții. Rusia ar fi recurs la astfel de plăți pentru a evita sancțiunile impuse după invadarea Ucrainei. Experții avertizează însă că activele digitale pot funcționa în paralel cu băncile, fără să înlocuiască sistemul bancar la scara economiei actuale.

Banca centrală cere prevenirea sancțiunilor, nu pregătirea ocolirii lor

Netanyahu și-a prezentat propunerea vineri, într-un interviu la Channel 10: „Trebuie să pregătim modalități de a evita sancțiunile bancare printr-un sistem economic alternativ”.

„Știți ce înseamnă asta – monedele care le pot ocoli”, a continuat premierul, precizând că se referă la criptomonede bazate pe blockchain.

Poziția băncii centrale privește menținerea legăturilor economice externe: „Ceea ce este corect pentru economia Israelului este să păstrăm relațiile economice cu principalii noștri parteneri comerciali și să ne concentrăm pe prevenirea sancțiunilor și a influenței lor negative asupra economiei”, a explicat instituția în comunicat. Aceasta a subliniat că responsabilitatea pentru asemenea măsuri revine conducerii politice.

Premierul a răspuns că apreciază sfatul băncii, dar și-a menținut poziția: „Dar eu fac ceea ce cred [că este cel mai bine]”, a replicat Netanyahu.

Peste 100 de experți și foști oficiali israelieni și-au exprimat duminică, într-o declarație comună, îngrijorarea față de propunere. Ei l-au acuzat pe premier că nu înțelege gravitatea amenințării și că promovează o soluție asociată mai degrabă organizațiilor criminale. În evaluarea semnatarilor, sancțiunile ar provoca economiei israeliene pagube enorme și ireversibile.

Gadi Eisenkot, liderul partidului Yashar și principalul adversar al premierului, a criticat consecințele planului: „Este o amenințare la adresa securității naționale”, a declarat el.

Eisenkot l-a acuzat pe Netanyahu că, după slăbirea societății și a armatei, pune în pericol economia pentru generațiile următoare. El a susținut că premierul a pierdut contactul cu realitatea și propune deconectarea de economia mondială drept răspuns la deteriorarea relațiilor internaționale.

În privința investițiilor străine, liderul Yashar a ridicat o problemă concretă: „Cum va cumpăra Google o companie israeliană cu condiția să ocolească o bancă internațională și să plătească în criptomonede?”, a întrebat Eisenkot.

Măsurile existente vizează coloniile israeliene

Cel puțin 12 economii majore, între care Regatul Unit, au promis luna trecută acțiuni coordonate împotriva coloniilor israeliene din Cisiordania ocupată. Restricțiile introduse până acum au ținte diferite:

• Uniunea Europeană a sancționat persoane și grupuri asociate coloniilor.
• Spania și Republica Irlanda au introdus restricții asupra mărfurilor provenite din colonii.
• Țările de Jos au pus în aplicare în septembrie o interdicție mai largă privind importul, cumpărarea și vânzarea acestor produse.

Propunerea premierului vine pe fondul izolării internaționale provocate de războiul din Gaza și de extinderea coloniilor în Cisiordania ocupată și Ierusalimul de Est. Violențele coloniștilor și retorica împotriva palestinienilor au contribuit la deteriorarea relațiilor externe.

Netanyahu a promis continuarea extinderii coloniilor, considerate ilegale potrivit dreptului internațional, și a reiterat că nu va permite formarea unui stat palestinian. Aceste poziții au atras condamnări din partea aliaților europeni.

Peste 74.500 de palestinieni au fost uciși de Israel de la începutul războiului din Gaza, în urmă cu trei ani. Israelul este acuzat și de crime de război în sudul Libanului, unde atacurile israeliene au continuat aproape zilnic în pofida încetării focului, și a atacat alte țări din regiune, inclusiv Iranul.

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru crime de război. Africa de Sud a intentat o cauză privind genocidul împotriva Israelului. Un verdict împotriva Israelului ar putea intensifica solicitările de restricționare a exporturilor de arme, a comerțului și a relațiilor financiare.

Netanyahu cere pregătiri și pentru reducerea finanțării americane

Premierul a avertizat că Israelul trebuie să se pregătească să își finanțeze armata cu mai puțin sprijin de la Washington. Statele Unite alocă anual miliarde de dolari armatei israeliene, însă războiul din Gaza a determinat tot mai mulți americani să conteste sprijinul militar necondiționat.

În evaluarea lui Netanyahu, încetarea acestei finanțări este o chestiune de timp. El a cerut pregătiri pentru o administrație americană mai puțin favorabilă Israelului după încheierea mandatului președintelui Donald Trump, peste doi ani.