Cum se verifică o cerere de bani primită online și ce trebuie controlat înainte de validarea unui transfer

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) recomandă contactarea băncii atunci când este nevoie de ajutor pentru efectuarea unei operațiuni, potrivit Digi24. Autentificarea în serviciul bancar online nu trebuie făcută prin linkuri primite în mesaje.

Mesajul se verifică separat, înainte de accesarea linkului

ING Bank România recomandă prudență în fața mesajelor care cer acțiuni imediate. Printre exemple se află amenințarea cu anularea unei rezervări în 24 de ore sau cu suspendarea contului.

Verificările recomandate de bancă și de DNSC acoperă mesajul primit, dispozitivul folosit și confirmarea plății:

Un mesaj neașteptat sau suspect se verifică prin contactarea platformei pe alt canal de comunicare. Linkurile și fișierele atașate primite de la expeditori necunoscuți nu se deschid.

Aplicațiile cerute de persoane care pretind că intermediază investiții nu se instalează dacă permit controlul telefonului ori calculatorului. Prin acest acces, atacatorii pot ajunge la date personale și conturi bancare și pot efectua operațiuni.

Înainte de autentificare se verifică adresa site-ului. O pagină care copiază aspectul celei oficiale poate folosi un domeniu diferit; o literă adăugată sau omisă poate indica falsul.

Pentru internet banking, adică accesarea serviciilor bancare online, se folosește aplicația deja instalată pe telefon sau se introduce manual adresa într-o pagină nouă a browserului. Se evită atât linkurile din mesaje text ori e-mailuri, cât și cele promovate.

Când efectuarea unei operațiuni necesită ajutor, acesta se solicită băncii, nu presupusului agent care cere instalarea unei aplicații de control.

Promisiunile unui profit sigur și ofertele de câștig prezentate ca imposibil de refuzat sunt indicii de posibilă fraudă. Aceeași prudență este recomandată pentru prețurile neverosimil de mici.

Înainte de finalizarea plății se citesc atent mesajele de confirmare ale băncii. Operațiunea validată trebuie să fie cea intenționată de titular.

Atacatorii folosesc presiunea emoțională pentru a obține bani și date

Despre mecanismele tentativelor de fraudă, Mihai Rotariu, manager al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC, a declarat la evenimentul de specialitate: „Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. În același timp, aceștia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase. În continuare, noi ca utilizatori trebuie să fim atenți la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă – emoția, urgența, urmată de solicitarea de date. Inițiative precum cea de astăzi, în care, DNSC, ING, Poliția Română, societatea civilă și presa din România discută împreună despre cele mai recente scenarii și povești folosite în tentativele de fraudă, sunt esențiale – prevenția rămâne la fel de importantă ca reacția în fața atacurilor cibernetice”

Evenimentul ING SAFE Talks a avut loc pe 14 iulie 2026, fiind organizat de ING Bank România împreună cu DNSC, Poliția Română și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.

Alin Becheanu, responsabil pentru monitorizarea și prevenirea fraudelor, cu funcția Head of Fraud Monitoring & Prevention la ING Bank România, a descris organizarea atacurilor la ING SAFE Talks: „Nu mai vorbim despre hackeri izolati, ci despre grupari organizate, cu structuri similare companiilor: call-centere, recrutare, dezvoltatori IT. Cu ajutorul inteligentei artificiale, fraudatorii creeaza deepfake-uri vocale, video si mesaje impecabil redactate. Mai mult, personalizarea pe baza datelor publice creste credibilitatea atacului. Emotiile exploatate cel mai frecvent sunt: frica, urgenta, increderea si castigul”

Falsurile de tip deepfake sunt imitații de voce sau materiale video realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Banca avertizează că informațiile publice despre o persoană pot fi folosite pentru a face tentativa mai credibilă.

Înșelătoriile telefonice, pentru prima dată pe primul loc: 42% dintre incidente

În statisticile DNSC pentru prima jumătate a anului 2026, înșelătoriile telefonice, numite vishing, au avut o pondere de 42%. Atacatorii pot pretinde că sună din partea băncii, a Poliției sau a altor instituții.

Prin comparație, phishingul, care folosește linkuri către pagini false ce imită servicii oficiale, a reprezentat 14% din incidente. Fraudele prin mesaje text, denumite smishing, au însumat 13%.

Structurile de investigații criminale ale Poliției Române competente în investigarea infracțiunilor informatice au înregistrat aproximativ 15.000 de dosare penale în același semestru. Potrivit reprezentanților Direcției de Investigații Criminale, la sfârșitul lunii iunie erau încă în lucru aproximativ 72.000 de dosare la nivel național, față de 67.000 înregistrate la 1 ianuarie 2026.

Studiul despre persoanele de peste 50 de ani include și frauda romantică

La același eveniment a fost lansat primul studiu național privind fraudele financiare online în rândul celor de peste 50 de ani. Dintre participanți, șase din zece au spus că au întâlnit cel puțin o formă de fraudă cibernetică; 37% au declarat că nu s-au aflat niciodată într-o asemenea situație.

EXACT Business Solutions a realizat cercetarea pentru Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, cu ING Bank România drept partener în campania Nesupus Fraudelor. Interviurile, efectuate telefonic cu asistența calculatorului, au avut loc între 12 mai și 2 iunie 2026.

Eșantionul a inclus 701 persoane de peste 50 de ani care folosesc servicii bancare și a fost reprezentativ la nivel național pentru această categorie. Marja de eroare este de ±3,7%, la un nivel de încredere de 95%.

Participanții cunoșteau, în medie, șapte dintre cele 13 forme de fraudă cercetate. Procentele de mai jos arată câți respondenți au auzit de respectivele metode, nu câți au pierdut bani:

• Apeluri sau mesaje care imită comunicarea unei bănci ori instituții: 66%. Metoda presupune falsificarea identității expeditorului sau asumarea unei identități false.
• Linkuri suspecte către pagini care copiază platforme oficiale: 63%.
• Oferte de bunuri ori servicii la prețuri nerealist de mici: 61%.
• Mesaje care cer parole, informații personale sau actualizarea contului: 61%.
• Solicitări de bani transmise prin WhatsApp, Facebook ori TikTok: 57%.
• Investiții fictive și promisiuni financiare nerealiste: 56%.
• Înregistrări video falsificate în care apar persoane publice.
• Notificări despre colete care nu există.
• Anunțuri despre premii fictive.
• Tentative de fraudă romantică.
• Aplicații suspecte instalate pe telefon.
• Cereri de acces la telefon ori calculator.
• Contacte false apărute la cumpărarea sau vânzarea produselor pe platforme online.

În privința reacțiilor la tentative, 69% dintre respondenți au declarat că au sesizat Poliția sau alte autorități, iar 47% au blocat expeditorul. Verificarea informațiilor înaintea unei reacții a fost menționată de 36%, în timp ce 19% au ignorat mesajul.

Accesarea linkului a fost recunoscută de 11% dintre participanți. Un procent similar a cerut verificări băncii.

Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, a explicat că rezultatele vor orienta etapele următoare ale campaniei Nesupus Fraudelor. Programul urmărește să ofere seniorilor informații aplicabile, exemple și instrumente pentru recunoașterea tentativelor și reacția la acestea, prin educație financiară și digitală continuă.

Clienții ING pot confirma sau respinge o plată semnalată de bancă

La eveniment a fost lansat ING SAFE, care reunește inițiative de prevenire și funcții de securitate. Serviciul ING SAFE Call declanșează un apel automat de verificare de la numărul dedicat 0374647233 (037INGSAFE) atunci când sistemele băncii detectează o plată diferită de comportamentul obișnuit al clientului.

În acel apel, tasta 9 confirmă o tranzacție recunoscută de client. Tasta 1 respinge o plată necunoscută sau una pe care clientul a fost manipulat să o efectueze.

Clienții care suspectează o fraudă vor putea folosi ING SAFE Button pentru a-și bloca accesul la conturile din Home’Bank. Becheanu a explicat că inițiativa pune împreună investițiile în prevenție și monitorizare, educația clienților și colaborarea cu autoritățile.

Fraudele privind plățile online nu intră în competența OLAF

Comisia Europeană definește frauda ca înșelăciune prin care se urmărește un câștig personal sau provocarea unei pierderi altcuiva. Fraudele fără impact financiar asupra fondurilor publice europene trebuie semnalate autorităților naționale competente.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) nu investighează criminalitatea informatică. Această excludere cuprinde fraudele cu plăți online, magazinele virtuale false și înșelătoriile cu monede virtuale. Oficiul investighează fraude sau nereguli grave care afectează fondurile publice europene și abateri profesionale ale membrilor ori personalului instituțiilor și organismelor europene.

Pentru informarea despre tentativele de fraudă, DNSC recomandă propriul site, secțiunea dedicată securității de pe site-ul ING Bank și platforma Siguranța Online.