Cum investești în 20 de acțiuni românești printr-un singur fond

ETF înseamnă fond tranzacționat la bursă. Instrumentul se identifică prin simbolul TVBETETF, codul sub care sunt tranzacționate unitățile sale. Strategia urmărește reproducerea structurii și a evoluției BET, indicele principal al Bursei de Valori București, investind în cele mai importante acțiuni listate aici.

Cumpărarea se face prin intermediar, nu direct de la administrator

O unitate de fond reprezintă o participație la portofoliul administrat. În cazul acestui instrument, accesul se face prin tranzacții bursiere: investitorul cumpără sau vinde unități folosind serviciile unui intermediar.

Rolurile în funcționarea fondului sunt împărțite astfel:

• Patria Asset Management administrează fondul și portofoliul acestuia.
• Tradeville furnizează lichiditate, adică susține posibilitatea investitorilor de a cumpăra și de a vinde unități la bursă.
• BRD Groupe Société Générale este depozitarul fondului.

Investitorilor nu li se percep costuri directe de către fond sau administrator. Ei achită intermediarului comisioanele aferente tranzacțiilor bursiere. Comisionul ține de cumpărarea sau vânzarea unităților, în timp ce impozitarea privește câștigurile obținute.

Dividendele, adică sumele distribuite de companii acționarilor, sunt încasate de fond pentru acțiunile deținute. Fondul le reinvestește, iar acestea contribuie la performanța sa.

Randamentul unității diferă de creșterea activelor fondului

Potrivit unui comunicat al Patria Asset Management relatat de ZF.ro, la 2 octombrie 2025, valoarea unei unități era cu 28,1% peste nivelul de cu un an înainte. Pentru perioada de trei ani încheiată în aceeași zi, creșterea era de 122,9%. Aceste procente descriu evoluția valorii unității deținute de investitor.

Activele nete totale măsoară, în schimb, dimensiunea fondului. Pragul de 600 de milioane de lei a fost depășit la începutul lui octombrie 2025, după atingerea celui de 500 de milioane de lei în iulie, cu mai puțin de trei luni înainte.

La 2 octombrie 2025, activele însumau 603,5 milioane de lei. Cu un an înainte erau de 438,1 milioane de lei, ceea ce corespunde unei creșteri de 37,8%.

Fondul, înființat în 2012, se numără printre cele mai mari fonduri de acest tip constituite în Europa Centrală și de Est. La scară globală, Patria Asset Management cita estimările furnizorului de date ETFGI: active de 17,3 trilioane de dolari americani la sfârșitul lui iulie 2025, comparativ cu 3 trilioane de dolari la finalul lui 2015.

Numărul deținătorilor a trecut de 30.000 în septembrie 2025

La 30 septembrie 2025, fondul avea 30.304 investitori, față de reperul de 27.000 menționat pentru sfârșitul lui septembrie 2024. Pentru intervalul de trei ani încheiat la aceeași dată, creșterea raportată a numărului de investitori era de 346%.

Datele Asociației Administratorilor de Fonduri din România pentru finalul lui august 2025 indicau o pondere de 19,0% pentru deținătorii acestui fond în totalul investitorilor în fonduri deschise de acțiuni românești.

„ETF BET Patria – Tradeville continuă să crească într-un ritm accelerat, pe măsură ce un număr din ce în ce mai mare de persoane iau în calcul investițiile la bursă pentru economiile lor. Fondul a atras aproape trei mii de investitori noi în ultimul an. Ne bucurăm să putem oferi unui public larg creșterea celor mai puternice companii listate la bursă, printr-un produs simplu și accesibil tuturor”, a declarat Răzvan Pașol, director general al Patria Asset Management, despre evoluția fondului.

Fiscalitatea depinde și de intermediarul folosit

Analiza din 16 septembrie 2025 a lui Bogdan Cârpăveche, director PwC România, prezentată de Bursa.ro, descria reglementările asumate de Guvern pentru ianuarie 2026. Acestea prevedeau revenirea către impozitarea cu 16%, față de cota de 10% introdusă în 2018, cu un tratament distinct pentru câștigurile realizate prin intermediari rezidenți.

Categoriile și condițiile prezentate în analiză erau:

Veniturile din dividende și câștigurile din transferul titlurilor de valoare, din instrumente financiare derivate, din monedă virtuală și din aur de investiții urmau să fie impozitate cu 16%.

Pentru câștigurile realizate prin intermediari rezidenți, reținerea la sursă, adică oprirea impozitului de către intermediar, urma să se facă la cote de 3% sau 6%, în funcție de durata deținerii titlurilor. Pierderile nu puteau fi compensate cu câștigurile.

În cazul monedei virtuale, pierderile nu puteau fi deduse, condiție pe care analiza o asocia cu o povară fiscală mai mare pentru investitorii activi.

În comparația regională din analiză, cota de 16% era sub cele din Polonia, de 19%, și Estonia, de 22%, dar peste nivelul din Ungaria, de 15%. Pentru Bulgaria erau indicate două cote: 5% pentru dividende și 10% pentru câștigurile de capital.

„Revenirea la cota de 16% va conduce la o creștere a sarcinii fiscale pentru investitori. În acest context, este esențial ca persoanele fizice să-și reevalueze structura investițiilor și portofoliul de active pentru a anticipa și gestiona eficient impactul fiscal al noilor reglementări”, a subliniat Bogdan Cârpăveche în analiza fiscală.

Pentru investitorul care vinde unități ale fondului, distincția din analiza fiscală este între impozitarea câștigului din transferul titlurilor de valoare cu 16% și reținerea la sursă de către un intermediar rezident, la cota stabilită în funcție de durata deținerii.