România ar conduce în UE la preferința pentru criptoactive, iar BNR leagă interesul de educația financiară scăzută

Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, a prezentat aceste estimări la KRUK Summit of Now, Traiectoria Financiară a Deciziilor.

„Observăm un interes ridicat al populației pentru criptoactive. Potrivit estimărilor noastre, România s-ar situa pe primul loc între cele 21 de state ale UE pe care le-am analizat în ceea ce privește preferința pentru astfel de investiții. O altă estimare indică faptul că valoarea criptoactivelor acumulate în portofoliile românilor ar putea ajunge până la 12 mld. euro. Circa 15% din populația activă este interesată de astfel de investiții”, a declarat Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, la KRUK Summit of Now, Traiectoria Financiară a Deciziilor.

Cei interesați de criptoactive nu trebuie confundați cu cei care le dețin. Neagu a estimat, în aceeași intervenție, că aproximativ 15% dintre românii din populația activă manifestă, într-o formă sau alta, interes pentru asemenea investiții.

BNR pune interesul pentru criptoactive lângă un scor slab la educația financiară

Mesajul băncii centrale nu este împotriva diversificării economiilor, ci al unei diversificări făcute cu măsură. Neagu consideră firesc ca populația să își împartă banii în mai multe tipuri de plasamente, dar spune că decizia trebuie luată după ce fiecare își cântărește cunoștințele financiare și riscurile instrumentului ales.

„În condițiile în care nivelul de edu­cație financiară din România ră­mâne printre cele mai scăzute din Europa și din țările OCDE, este im­por­­tant să ne asigurăm că persoanele care aleg să investească în cripto­active înțeleg cât mai bine riscurile la care se expun”, a mai spus Neagu.

Datele comparabile prezentate de el plasează România la aproximativ 54-55 de puncte din 100 la educația financiară. În Polonia, țară indicată drept un reper cu interes potențial similar pentru criptoactive, scorul este de 64-65 de puncte. Potrivit lui Florian Neagu, România stă slab și la educația financiară digitală, adică la înțelegerea instrumentelor și mecanismelor financiare folosite online.

Avertismentul vizează în special persoanele care intră în astfel de plasamente fără suficiente cunoștințe financiare sau fără experiență investițională. În cazul criptoactivelor, riscul nu este prezentat de BNR ca unul teoretic, ci ca o problemă de înțelegere a modului în care funcționează aceste instrumente și a expunerii pe care o asumă investitorul.

Depozitele rămân principala formă de economisire, dar fondurile și acțiunile cresc mai repede

Dincolo de criptoactive, românii își păstrează economiile mai ales în forme tradiționale. Din activele financiare ale populației, aproximativ 34-35% sunt în conturi și depozite bancare. Este cea mai mare pondere între categoriile indicate de BNR, chiar dacă, în ultimii ani, acestea au crescut într-unul dintre cele mai lente ritmuri.

În fondurile de pensii și în asigurări se află aproximativ 17-18% din activele financiare ale populației. Acțiunile cotate și fondurile de investiții adună circa 5-7% din total. Au încă o pondere mică, dar cresc cel mai repede dintre plasamentele amintite.

„Deși au în prezent o pondere relativ redusă în totalul activelor financiare ale populației, de aproximativ 5-7%, investițiile în acțiuni și fonduri de investiții înregistrează cele mai rapide ritmuri de creștere. Această evoluție arată o schimbare treptată a comportamentului investițional al românilor, în linie cu tendințele observate și în alte state europene sau din OCDE”, a explicat el.

BNR vede o situație financiară solidă, dar cu diferențe între categorii de venit

Privite împreună, cifrele examinate de BNR indică o situație financiară relativ solidă pentru populație. Media nu spune însă totul: veniturile diferă de la o categorie la alta, iar inegalitățile ridicate pot ascunde vulnerabilități.

Unul dintre indicatorii invocați de banca centrală este rata creditelor neperformante, adică ponderea împrumuturilor cu probleme la plată. Acest indicator s-a menținut relativ constant în ultimii șapte ani.

• La creditele ipotecare, rata este de aproximativ 1,4-1,5%.
• La creditele de consum negarantate, rata este în jurul a 5%.
• La cardurile de credit, rata este de aproximativ 2%.

Aceste valori susțin concluzia BNR că populația rămâne, în ansamblu, într-o poziție financiară stabilă. În același timp, mesajul transmis la eveniment rămâne unul de prudență pentru zona activelor digitale, unde interesul ridicat al românilor nu este dublat de un nivel similar al educației financiare.