Sari la conținut
Curs BNR
  • EUR 5,3416▲ 0,0013
  • USD 4,7761▲ 0,0103
  • GBP 6,4063▲ 0,0184

Ce faci dacă ai dat datele cardului pe un site suspect de Black Friday și cum contești plățile

Dacă ai introdus datele cardului pe un site suspect de Black Friday, contactează imediat banca prin numărul sau aplicația ei oficială și cere blocarea definitivă a cardului, chiar dacă nu vezi încă bani lipsă. Dacă apare o plată pe care nu ai aprobat-o, anunță banca și contest-o; dacă ai confirmat tu plata, poți cere contestarea ei, dar recuperarea banilor nu este automată.

Lectură: 8 min
Card bancar pe un birou recepție
Card bancar pe un birou recepție - Imagine ilustrativă - Fintec

Blochezi cardul și verifici plățile

  1. Sună la numărul oficial al băncii sau intră direct în aplicația ei. Nu folosi numărul ori linkul din mesajul care te-a dus la pagina suspectă. Spune că datele cardului au fost expuse și cere blocarea definitivă și înlocuirea cardului, nu doar blocarea temporară din aplicație.
  2. Dacă ai introdus și datele de acces la banca online, cere blocarea acestui serviciu. Banca trebuie să poată primi oricând notificarea privind cardul și să împiedice folosirea lui după notificare.
  3. Verifică plățile făcute și pe cele în așteptare. Notează comerciantul afișat, suma și data fiecărei operațiuni necunoscute. Anunță banca imediat, fără să aștepți să aduni toate dovezile.
  4. Cere contestarea fiecărei plăți necunoscute și spune clar dacă ai aprobat-o sau nu în aplicație ori printr-un cod. Activează alertele pentru tranzacții și urmărește contul și după blocarea cardului.
  5. Păstrează adresa completă a site-ului, reclama sau mesajul primit, capturile de ecran, confirmarea comenzii, factura, dovada plății și corespondența cu magazinul. Fă o sesizare la Poliție și anunță Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) despre site, prin telefon la 1911 ori pe pnrisc.dnsc.ro.

Poliția Română, DNSC și Asociația Română a Băncilor recomandă contactarea imediată a băncii când datele bancare au ajuns pe un site suspect. Faptul că nu a apărut încă o plată nu înseamnă că datele nu pot fi folosite mai târziu.

Ce îi spui băncii când contești plata

Dă băncii data și suma tranzacției, numele comerciantului afișat, ultimele cifre ale cardului și adresa site-ului. Explică ce date ai introdus, dacă ai confirmat o plată și ce bun ai comandat sau nu ai primit. Cere un număr de înregistrare pentru sesizarea scrisă și întreabă ce dovezi mai trebuie trimise.

Model scurt de sesizare: «Am introdus datele cardului terminat în [ultimele cifre] pe site-ul [adresa], la data de [data]. Contest plata de [suma], afișată către [comerciant], deoarece [nu am aprobat-o/am aprobat-o pentru un produs care nu a fost livrat]. Am observat tranzacția la [data] și am notificat banca la [data]. Solicit blocarea și înlocuirea cardului, verificarea plății și un număr de înregistrare. Atașez [dovezile disponibile].»

Când banca trebuie să restituie o plată neaprobată

Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată se aplică utilizatorilor serviciilor de plată și băncilor lor. Articolele 166 și 169 spun că trebuie să anunți imediat dacă ți-a fost folosit cardul fără drept și că poți semnala o plată neautorizată în cel mult 13 luni după debitare. Anunță totuși banca imediat: procedura de contestare prin rețeaua cardului poate avea un termen mai scurt.

Articolul 173 spune că, pentru o plată neautorizată, banca trebuie să dea banii înapoi imediat sau, cel mai târziu, până la finalul primei zile lucrătoare după ce află de operațiune. Contul trebuie readus la situația în care ar fi fost fără acea debitare. Excepția de la restituirea rapidă este cazul în care banca are motive rezonabile să suspecteze că titularul a comis o fraudă și comunică motivele în scris autorității competente.

Potrivit articolelor 171 și 172, banca trebuie să dovedească autentificarea și înregistrarea corectă a plății. Folosirea cardului nu dovedește singură că titularul a aprobat operațiunea. Tot banca trebuie să dovedească frauda sau neglijența gravă pe care i-o atribuie clientului.

Articolul 179 prevede că, în cazul unor plăți neautorizate rezultate din pierderea, furtul sau folosirea fără drept a cardului, clientul poate suporta cel mult echivalentul a 30 de euro dacă nu a acționat fraudulos și nu și-a încălcat intenționat ori din neglijență gravă obligațiile de siguranță. Aceasta este o limită, nu o taxă fixă. Clientul poate suporta toate pierderile provocate prin fraudă sau printr-o astfel de încălcare a obligațiilor sale. După notificarea băncii, nu suportă pierderile din folosirea cardului fără drept, cu excepția cazului în care a acționat fraudulos. Nu suportă pierderile nici când banca nu a cerut verificarea strictă a identității la plată.

De exemplu, după notificarea băncii apar două plăți neautorizate, de 400 și 600 de lei, iar titularul nu a acționat fraudulos. Suma de restituit este 400 + 600 = 1.000 de lei; din aceste plăți nu se scade plafonul de 30 de euro, fiindcă au avut loc după notificare. Pentru o plată făcută înainte de notificare, suma suportată de client depinde de împrejurări, iar echivalentul în lei al plafonului nu poate fi calculat fără cursul folosit.

Dacă ai confirmat plata sau ai făcut un transfer

O plată confirmată de tine pe un site fals poate fi considerată autorizată, chiar dacă ai fost păcălit. Restituirea rapidă prevăzută pentru plățile neautorizate nu se aplică automat. Cere băncii care ți-a emis cardul contestarea tranzacției, inclusiv dacă produsul nu a fost livrat.

Contestarea prin rețeaua cardului, numită și chargeback, nu este un drept legal general și nu garantează returnarea banilor. Trimite comanda, dovada plății, mesajele către magazin și orice răspuns primit. Întreabă banca emitentă care este termenul pentru cardul și cazul tău: nu există un termen unic confirmat pentru toate cardurile.

Dacă ai trimis banii prin transfer bancar, nu cere chargeback pentru card. Cere imediat băncii să încerce oprirea sau recuperarea transferului; rezultatul nu este garantat.

Unde reclami frauda și un refuz al băncii

Sesizarea Poliției privește frauda, iar raportarea către DNSC privește site-ul și incidentul online. Una nu o înlocuiește pe cealaltă. Dacă există un comerciant identificabil, poți depune și o reclamație online la ANPC, cu datele comerciantului și dovezile păstrate. Pentru un site complet anonim, această cale poate să nu ducă la recuperarea banilor.

Dacă banca refuză restituirea sau întârzie răspunsul, depune o reclamație scrisă și păstrează numărul de înregistrare. Pentru reclamațiile privind serviciile de plată, banca trebuie să răspundă în cel mult 15 zile lucrătoare; în cazuri excepționale, răspunsul final poate veni în cel mult 35 de zile lucrătoare. Pentru încălcarea regulilor privind plățile, consumatorul poate sesiza ANPC sau, după caz, Banca Națională a României.

Pentru o încercare de rezolvare a disputei cu banca, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) cere dovada reclamației scrise trimise mai întâi băncii. Conform paginii sale «Întrebări frecvente, informații de ordin general», dacă după 30 de zile banca nu răspunde sau răspunsul nu mulțumește consumatorul, acesta poate depune cerere la CSALB, cu reclamația și dovezile plății. Procedura este gratuită pentru consumator și durează cel mult 90 de zile.

Cum recunoști pagina suspectă și protejezi conturile

O pagină falsă poate copia numele și sigla unui magazin cunoscut, dar poate avea o adresă puțin diferită. O ofertă nerealistă, presiunea de a plăti imediat și linkul primit prin SMS, e-mail ori rețele sociale sunt alte semne de verificat. O cerere de a introduce datele cardului ca să primești bani este suspectă: cardul este folosit pentru plată, nu pentru încasarea unei rambursări.

Dacă ai introdus parole sau date de acces, schimbă parolele divulgate de pe un dispozitiv sigur și activează verificarea în doi pași, unde este disponibilă. Verifică și contul de e-mail, care poate fi folosit pentru resetarea altor parole. Nu comunica parola, codul PIN ori codurile primite prin SMS și nu aproba o nouă plată pentru o pretinsă recuperare a banilor.

Întrebări frecvente

Site-ul are «https». Este sigur?

Nu neapărat. «Https» protejează legătura cu pagina, dar nu dovedește că magazinul este adevărat.

Site-ul nu apare pe lista DNSC de domenii periculoase. Îl pot considera sigur?

Nu. Lista cuprinde domenii analizate și confirmate de DNSC și este actualizată continuu; o pagină falsă poate să nu apară încă.

Banca mi-a dat banii înapoi. Mai sesizez Poliția?

Da, dacă ai fost victima unei fraude, este recomandat să sesizezi Poliția și să raportezi site-ul la DNSC. Restituirea banilor de către bancă nu înlocuiește aceste sesizări.

M-a sunat cineva «de la bancă» și promite recuperarea banilor. Ce fac?

Închide apelul și sună tu la numărul oficial al băncii. Nu oferi coduri de autorizare, parole sau PIN-uri și nu plăti o taxă pentru o presupusă rambursare.

Am folosit pe site-ul fals aceeași parolă ca la e-mail. Ce schimb mai întâi?

Schimbă mai întâi parola e-mailului, apoi celelalte parole refolosite, de pe un dispozitiv sigur. Activează verificarea în doi pași și verifică sesiunile deschise pe care nu le recunoști.

Surse verificate la 3 noiembrie 2026: Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, articolele 166, 169, 171-173 și 179; recomandările Poliției Române, DNSC și Asociației Române a Băncilor pentru Black Friday; recomandările Poliției Române privind păstrarea dovezilor; informațiile DNSC despre PNRISC; informațiile CSALB despre soluționarea disputelor; platforma ANPC pentru reclamații; explicațiile Visa și Mastercard despre contestarea plăților cu cardul; ghidul CYSEC privind protejarea conturilor după o fraudă.

Distribuie

Redacția Fintec scrie despre bănci, plăți, investiții, crypto și regulile care le guvernează, pe înțelesul celor care nu sunt specialiști. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră