Acțiunile românești au încheiat cea mai bună ședință bursieră a anului după verdictul S&P

Capitalizarea tuturor companiilor de pe această piață, adică valoarea lor calculată la prețurile acțiunilor, a ajuns la 689 de miliarde de lei, potrivit ZF.ro. Saltul zilnic a fost unul istoric.

Mișcarea s-a văzut și la titlurile de stat, instrumentele prin care statul se împrumută de la investitori. Brokerii și analiștii consultați de ZF.ro spun că randamentul obligațiunilor pe 10 ani, indicator al câștigului raportat la prețul lor, a coborât spre 7,2%, de la circa 7,6%.

Revenirea a început înaintea verdictului agenției

Bursa trecuse printr-o scădere de aproximativ 10% față de maximul din august. Incertitudinile politice amplificaseră presiunea la vânzare, iar riscul unei retrogradări se reflectase deja în prețurile acțiunilor, explică brokerii și analiștii consultați de ZF.ro.

Săptămâna dinaintea ședinței de creștere, BET încheiase o serie de cinci săptămâni consecutive de scădere. În cele trei ședințe anterioare deciziei S&P, indicele recuperase circa 1.500 de puncte, pe măsură ce investitorii se așteptau tot mai mult la evitarea retrogradării.

Aurelian Dochia, analist financiar, leagă avansul de optimismul investitorilor. În absența altor evenimente care să explice schimbarea, el consideră că trecerea evaluării agențiilor de rating poate explica evoluția bursei.

Un alt reper este 29 septembrie, când ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, sublinia importanța execuției bugetare, adică a încasărilor și cheltuielilor efectiv realizate, pentru păstrarea ratingului. De atunci, trei dintre companiile incluse în BET au avut următoarele creșteri:

• Cris-Tim: 40%.
• Nuclearelectrica: 20%.
• Transelectrica: 18%.

S&P își bazează evaluarea pe un buget credibil

Prin decizia de vineri, agenția de evaluare financiară S&P a păstrat România la ultima treaptă din categoria investment grade, recomandată investițiilor. A fost astfel evitată coborârea în categoria speculativă, numită junk.

Agenția pornește de la premisa că România va avea un guvern capabil să adopte un buget credibil pentru 2027-2028. Riscurile indicate privesc continuarea ajustării fiscale, adică reducerea dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile publice, și diminuarea deficitului extern, dezechilibrul din relațiile economice cu străinătatea.

Aceste riscuri sunt accentuate de nevoile ridicate de finanțare din exterior și de ponderea mare a nerezidenților, investitori din afara țării, în datoria publică.

Pentru 2027, CFA România estimează o creștere economică de numai 0-0,5%, față de media prognozelor externe de 2,2%. În aceeași estimare, inflația, ritmul de creștere a prețurilor, ar urma să se mențină la 4-5%.