Comisia Europeană contestă taxele bursiere diferite. Cotele de 16%, 3% și 6% rămân în vigoare

Investitorii care lucrează cu brokeri străini fără sediu permanent în România plătesc 16% pe câștig, comparativ cu 3% sau 6% prin intermediarii locali, potrivit ZF.ro. Brokerul este intermediarul prin care se realizează tranzacțiile cu acțiuni.

Alegerea intermediarului stabilește și cine declară venitul

Prin brokerul român, impozitul se reține la sursă: intermediarul îl calculează, îl reține și îl plătește. Impozitul astfel achitat este final.

Pentru tranzacțiile printr-o platformă străină fără sediu permanent în România, obligațiile îi revin investitorului. Acesta trebuie să parcurgă următorii pași:

• Să stabilească singur cât este câștigul net anual.
• Să completeze, în anul următor, Declarația unică până la 25 mai.
• Să achite impozitul aferent.

Comisia pune în discuție libertatea de a presta servicii

Comisia Europeană consideră că acest regim ar putea încălca libertatea de a presta servicii, adică posibilitatea intermediarilor din alte state membre ale Uniunii Europene de a oferi servicii investitorilor din România.

„Aceste condiții fac mai puțin atractive serviciile de custodie și administrare oferite de intermediarii financiari stabiliți în alte state membre ale UE sau în țări din SEE care nu au un sediu permanent în România și îi descurajează pe investitori să apeleze la astfel de intermediari financiari”, arată Comisia Europeană în documentul privind procedura.

Cazul face parte din efortul instituției de a elimina barierele din piața unică în 11 domenii prioritare. Este legat și de strategia Uniunii Economiilor și Investițiilor, lansată în 2025 pentru a atrage mai mulți europeni spre piețele de capital.

În același pachet, Italia și Slovenia au primit notificări pentru conturile de economii ale căror facilități fiscale sunt condiționate de investiții în companii locale. Ungaria, Italia și Irlanda au fost notificate pentru modul în care impozitează veniturile din obligațiuni.

Procedura europeană începe cu un răspuns al guvernului

România a primit scrisoarea de punere în întârziere, prima etapă a procedurii. Parcursul până la o eventuală judecată presupune mai mulți pași:

• Guvernul are două luni pentru a răspunde scrisorii Comisiei Europene.
• Dacă explicațiile nu conving, poate urma avizul motivat, o cerere formală de conformare, însoțită de regulă tot de un termen de două luni.
• Abia ulterior, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, cele mai multe proceduri se închid înainte să ajungă în instanță. În cazuri precum cel al României, penalitățile financiare pot fi cerute doar la o a doua sesizare a Curții, dacă statul nu aplică hotărârea acesteia.