Sari la conținut
Curs BNR
  • EUR 5,3370▼ 0,0023
  • USD 4,7571▼ 0,0135
  • GBP 6,3104▼ 0,0169

CPBR cere control judiciar pentru amenzile ROBOR de 3,73 miliarde de lei

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a solicitat joi, 15 octombrie 2026, ca instanțele să verifice cu prioritate dacă sunt legale și întemeiate amenzile de aproximativ 3,73 miliarde de lei date unui număr de zece bănci în cazul ROBOR. Miza disputei este modul de stabilire a indicelui: ROBOR reprezintă media dobânzilor la care băncile sunt dispuse să își împrumute lei între ele pe piața monetară.

Lectură: 4 min
Ghișee goale în sediul ROBOR
Ghișee goale în sediul ROBOR - Imagine ilustrativă - Fintec

Potrivit Adevărul.ro, poziția organizației răspunde argumentelor expuse public de Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, după apariția motivării deciziei de sancționare. Patronatele vor ca autoritatea să arate ce au făcut concret băncile și să nu confunde acea conduită cu simpla lor participare la calculul indicelui.

Consiliul Concurenței susține că probele indică schimburi de informații și alte comunicări între concurenți inclusiv în cele aproximativ 30 de minute în care sunt stabilite cotațiile ROBOR, relatează Forbes.ro. Aceste cotații, adică dobânzile propuse de fiecare bancă, trebuie formulate independent.

Autoritatea acuză coordonarea cotațiilor, iar patronatele contestă demonstrația

Investigația a început în octombrie 2022, iar Consiliul Concurenței a anunțat amenzile în iunie. Autoritatea acuză băncile că și-ar fi coordonat comportamentul în procedura de fixing, adică de stabilire a indicelui, prin schimburi de informații confidențiale și strategice despre nivelul cotațiilor.

Bogdan Chirițoiu a explicat public că sancțiunile privesc conduita băncilor, nu regulile generale ale sistemului bancar. Potrivit acestuia, decizia se sprijină pe un ansamblu de probe evaluate împreună.

CPBR susține că transparența cotațiilor, simpla observare a dobânzilor concurenților sau schimbul de informații nu demonstrează automat o înțelegere anticoncurențială. Organizația cere analizarea naturii informațiilor și a comportamentului pe care acestea îl generează.

În argumentația patronatelor, nici existența unui mecanism instituționalizat, cu reguli prestabilite pentru calcularea ROBOR, nu dovedește singură o înțelegere între participanți. Autoritatea trebuie să identifice conduita care încalcă regulile concurenței, distinct de folosirea mecanismului, afirmă organizația.

Patronatele contestă și presupunerea că băncile ar avea interese economice identice. O creștere a indicelui nu aduce obligatoriu beneficii fiecărei instituții, susține CPBR: diferă bilanțurile, adică situațiile activelor și datoriilor, costurile de finanțare, expunerile și riscurile asumate.

Ratele dependente de ROBOR se modifică potrivit contractului

Pentru debitori, o schimbare a ROBOR se poate vedea în suma de plată, dar contează ce prevede contractul și cât de des se actualizează dobânda. Indicele intră și în dobânzile unor împrumuturi luate de companii și de instituții publice.

ROBOR intră și în calculul dobânzii pentru persoanele fizice care au luat credite în lei cu dobândă variabilă înainte de introducerea IRCC, noul indice de referință pentru credite, și nu au trecut ulterior la acesta. Dincolo de dosarul amenzilor, investigația privește încrederea acestor clienți în felul în care sunt stabilite dobânzile.

Banca Transilvania a primit cea mai mare amendă

Totalul amenzilor are un echivalent de aproximativ 710 milioane de euro. Instituțiile sancționate și sumele consemnate pentru fiecare sunt:

  • Banca Transilvania: 875,74 milioane de lei pentru propria conduită, cea mai mare amendă, la care se adaugă 85,03 milioane de lei pentru fapta atribuită fostei OTP Bank România.
  • BCR: amendă de 577,36 milioane de lei.
  • Raiffeisen Bank: amendă de 442,49 milioane de lei.
  • UniCredit Bank: amendă de 431,03 milioane de lei.
  • BRD: amendă de 412,47 milioane de lei.
  • ING Bank: amendă de 405,91 milioane de lei.
  • Au fost sancționate și CEC Bank, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo România.

Patronatele cer verificarea conduitei și a încadrării juridice

CPBR contestă și justificarea unei restrângeri a concurenței prin obiect, adică prin însăși natura comportamentului, fără măsurarea efectelor sale. Organizația susține că această posibilitate nu elimină obligația autorității de a demonstra riguros conduita băncilor și încadrarea ei juridică.

Patronatele invocă jurisprudența europeană, adică hotărârile instanțelor europene, privind necesitatea evaluării contextului economic și juridic. Organizația afirmă că respectă rolul și atribuțiile Consiliului Concurenței, inclusiv dreptul instituției de a-și explica public deciziile, dar cere respectarea independenței justiției.

„Dreptul la apărare NU este o formalitate”, afirmă reprezentanții Consiliului Patronatelor Bancare din România în poziția privind dosarul ROBOR. Aceștia cer ca disputa să nu fie transformată într-un proces mediatic înaintea examinării argumentelor și probelor de către instanțe.

„Încrederea în instituții depinde nu doar de fermitatea deciziilor, ci și de rigoarea argumentelor care le susțin”, susține organizația în poziția transmisă joi. CPBR cere ca deciziile autorității să reziste celui mai exigent control juridic și economic.

De când a fost comunicată motivarea, mai multe bănci au spus că vor să atace amenzile sau că își vor apăra poziția prin mijloacele prevăzute de lege. Poziția patronatelor nu desființează, prin simpla ei formulare, concluziile Consiliului Concurenței. Instituțiile sancționate au la dispoziție căile de atac prin care instanțele vor verifica dacă amenzile sunt legale și întemeiate.

Distribuie

Redacția Fintec scrie despre bănci, plăți, investiții, crypto și regulile care le guvernează, pe înțelesul celor care nu sunt specialiști. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră