BNR păstrează dobânda la 6,50% pe fondul incertitudinilor ridicate și al creșterii deficitelor externe

„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, arată Consiliul de Administrație al BNR în comunicatul din 8 octombrie 2026, redat de Ziare.com.

Facilitatea Lombard permite băncilor să se împrumute de la banca centrală, iar facilitatea de depozit le permite să plaseze bani la aceasta. Rezervele minime obligatorii reprezintă partea din resursele atrase pe care instituțiile de credit trebuie să o păstreze la BNR. Dobânda de referință se află la nivelul actual din august 2024.

Banca centrală afirmă că urmărește stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții care să susțină o creștere economică durabilă. În evaluarea sa, politicile economice echilibrate și reformele structurale, inclusiv folosirea fondurilor europene, sunt esențiale pentru creșterea pe termen lung și pentru capacitatea economiei de a rezista evoluțiilor nefavorabile.

Inflația încetinește după scumpirile din vara trecută

Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august 2026. Scăderea din primele două luni ale trimestrului III a fost în linie cu anticipațiile BNR.

O explicație este epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a accizelor din iulie-august 2025. Este un efect de bază: comparația anuală se face acum cu prețurile deja majorate în acea perioadă. Influența s-a văzut mai ales în ritmul anual al prețurilor energiei.

Legumele, fructele și ouăle au continuat să se ieftinească pronunțat, contribuind la reducerea inflației. În sens opus au acționat combustibilii, care s-au scumpit semnificativ odată cu creșterea accentuată a cotației petrolului, dar au compensat doar într-o mică măsură influențele favorabile.

Indicatorul inflației de bază CORE2 ajustat, urmărit pentru evoluția prețurilor dincolo de componentele volatile și administrate, a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. BNR leagă evoluția în principal de efectul de bază al majorării impozitelor indirecte din 2025, dar și de reducerea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și de slăbirea cererii de consum.

Tarifele de telecomunicații și polițele de asigurare auto obligatorie s-au scumpit. Acestea, împreună cu efectele indirecte ale combustibililor mai scumpi, au exercitat presiuni reduse în sens opus, inclusiv pe fondul așteptărilor încă ridicate privind inflația pe termen scurt.

Ceilalți indicatori ai prețurilor arată următoarele evoluții:

• Inflația anuală măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indicator folosit pentru statele membre ale Uniunii Europene, a coborât de la 9,2% în iunie la 6,3% în august 2026.
• Rata medie anuală calculată prin indicele prețurilor de consum (IPC) a scăzut de la 9,8% în iunie la 9,5% în august.
• Rata medie anuală calculată prin IAPC a fost de 8,6% în august, la un nivel similar celui din iunie.

Consumul scade, iar agricultura susține redresarea trimestrială

Economia a stagnat în trimestrul II 2026 față de trimestrul anterior, după contracția de 0,1% din primele trei luni. BNR consideră probabilă continuarea adâncirii moderate a deficitului de cerere agregată, adică a diferenței dintre cererea totală din economie și nivelul compatibil cu potențialul ei de producție.

Comparația cu anul trecut arată o contracție mai mică: activitatea economică a scăzut cu 0,4% în trimestrul II, față de 1,2% în trimestrul I. Principala contribuție a venit din accelerarea puternică a investițiilor în active fixe, după reducerea pronunțată a acestora în trimestrul precedent.

Consumul gospodăriilor și-a accentuat însă scăderea anuală. Totodată, contribuția exporturilor nete, diferența dintre exporturi și importuri, a redevenit negativă pentru evoluția economiei. Ritmul anual al importurilor de bunuri și servicii a crescut vizibil, depășindu-l pe cel aproape neschimbat al exporturilor.

Pentru trimestrul III, cele mai recente date și analize ale BNR indică o redresare față de trimestrul anterior, susținută inclusiv de agricultură. În comparație cu aceeași perioadă din 2025, banca semnalează însă o deteriorare a evoluției produsului intern brut, măsura activității economice, pe fondul unor tendințe în mare parte similare între componentele cererii și principalele sectoare.

Datele sectoriale arată unde persistă scăderile:

• Vânzările cu amănuntul și-au temperat declinul anual în iulie-august 2026.
• Vânzările auto-moto au înregistrat în iulie o scădere anuală mai accentuată.
• Volumul serviciilor prestate populației a continuat să se contracte puternic.
• Ritmul anual al volumului lucrărilor de construcții a coborât abrupt în iulie.
• Producția industrială și-a accentuat scăderea față de aceeași perioadă a anului anterior.

Deficitele externe au revenit pe creștere

În trimestrul II, deficitul comercial, diferența cu care importurile depășesc exporturile, și deficitul de cont curent, care include și veniturile și transferurile în relația cu exteriorul, au crescut față de aceeași perioadă din 2025. Astfel s-au întrerupt tendințele de reducere din ultimele 3-4 trimestre. A contribuit și înrăutățirea raportului dintre prețurile exporturilor și cele ale importurilor.

În iulie, ritmul anual al exporturilor de bunuri și servicii a coborât mai mult decât cel al importurilor, comparativ cu trimestrul precedent. Diferența dintre cele două ritmuri a redevenit ușor negativă.

Deficitul comercial și-a accelerat ușor creșterea anuală. În cazul deficitului de cont curent, variația anuală s-a mărit considerabil față de trimestrul anterior, pe fondul deteriorării severe a soldurilor veniturilor în relația cu exteriorul.

Pe ansamblul primelor șapte luni din 2026, deficitul comercial a rămas totuși ușor sub cel din perioada similară a anului precedent. Deficitul de cont curent a fost puțin mai mare.

Firmele raportează cel mai mic deficit de personal din ultimii șase ani

Evaluarea băncii centrale cuprinde și evoluția numărului de salariați, a șomajului și a salariilor.

„Pe piața muncii, datele recente relevă noi mici scăderi ale efectivului salariaților din economie în lunile iunie și iulie 2026, dar și o corecție descendentă însemnată a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii), care a revenit în iulie-august la 6,4%, de la valoarea medie de 6,8% la care a urcat în trimestrul II 2026. Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reamplificat în iulie, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, rămânând totuși la un nivel scăzut din perspectivă istorică, iar variația costului unitar cu forța de muncă din industrie și-a accelerat considerabil creșterea. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat vizibil pe ansamblul trimestrului III, după două trimestre de scădere, însă deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat întrucâtva descreșterea, ajungând la un minim al ultimilor 6 ani, pe seama evoluțiilor din industrie și construcții”, precizează Consiliul de Administrație în același comunicat.

BNR afirmă că monitorizează evoluțiile interne și internaționale și este pregătită să folosească instrumentele de care dispune pentru stabilitatea prețurilor pe termen mediu, cu păstrarea stabilității financiare.