Dobânda BNR ar rămâne la 6,5%. Ce condiții pun băncile în prognozele de reducere pentru 2027

Nivelul actual este în vigoare din august 2024. Ciprian Dascălu, economist-șef la Banca Comercială Română (BCR), se așteaptă ca BNR să îl mențină până în mai 2027, potrivit Profit.ro.

Ciprian Dascălu, economist-șef la Banca Comercială Română, consideră că BNR ar putea începe să reducă dobânzile anul viitor dacă inflația continuă să scadă, politica fiscală rămâne fermă și există stabilitate politică. Dezinflația înseamnă încetinirea ritmului în care cresc prețurile.

UniCredit consideră că un consum slab ar putea contribui la continuarea scăderii inflației anul viitor. Banca italiană își leagă scenariul pentru dobânzi de păstrarea direcției politicii bugetare: „BNR va menține probabil rata de politică monetară neschimbată până la jumătatea lui 2027 și se va baza pe instrumentele de lichiditate pentru gestionarea ROBOR. Dezinflația ar putea deschide calea unor reduceri de dobândă în a doua jumătate a lui 2027, dacă procesul de consolidare fiscală rămâne pe traiectoria stabilită”, arată UniCredit. Instrumentele de lichiditate reglează cantitatea de bani disponibilă în sistemul bancar, ROBOR este un reper al dobânzilor dintre bănci, iar consolidarea fiscală înseamnă reducerea dezechilibrului dintre cheltuielile și veniturile statului.

Inflația a coborât, dar BCR ar putea ridica estimarea pentru decembrie

În august, rata anuală a inflației a ajuns la 6,2%, față de aproape 11% la sfârșitul primăverii. Scăderea a avut la bază un efect de comparație: scumpirea electricității și majorarea taxelor pe consum din vara anului trecut au ieșit din perioada folosită la calculul creșterii anuale a prețurilor.

Inflația de bază, indicatorul care urmărește presiunile mai persistente asupra prețurilor, a coborât de la 8,5% la 6,2%. BCR estimează însă că aceasta va intra în intervalul țintei băncii centrale abia în ultimul trimestru din 2027.

Pentru sfârșitul lui 2026, Dascălu prognozează o inflație de 6,4%. Deprecierea recentă a leului, adică pierderea de valoare față de alte monede, ar putea împinge prețurile mai sus, avertizează economistul, mai ales în condițiile scumpirii materiilor prime pe piețele internaționale.

BCR ar putea revizui prognoza la 6,9%, dacă datele pentru septembrie nu aduc surprize majore. Estimarea pentru finalul primei luni de toamnă este de 6,6%.

În raportul din vară, BNR anticipa o inflație de 6,1% la finalul lui 2026 și de 3,4% la sfârșitul lui 2027. A doua valoare s-ar încadra în intervalul țintei, de 1,5-3,5%.

Piețele externe anticipează majorări ale dobânzilor

Piețele se așteaptă ca marile bănci centrale să crească dobânzile până în aprilie 2027. Pentru România, Dascălu descrie o situație diferită: „Majorări ale dobânzii în România par puțin probabile într-o economie care funcționează cu un deficit de cerere amplu. Dobânzile din piață au crescut în septembrie, pe măsură ce surplusul de lichiditate a fost sterilizat prin intervenții pe piața valutară, deși condițiile monetare au rămas, în linii mari, neschimbate după deprecierea leului”, explică economistul. Deficitul de cerere înseamnă că cererea din economie este sub potențial, iar sterilizarea lichidității descrie retragerea surplusului de bani din piață.

În regiune, inflația anuală a revenit pe creștere, în principal din cauza scumpirii carburanților:

• În Polonia, a urcat la 4% în septembrie, după 3,4% în august și 2,5% la începutul verii.
• În Cehia, a ajuns la 2,5%, față de 1,9% în august și 1,5% în iunie.
• În Ungaria, a crescut la 1,6%, de la 1,3% în august, minimul acestui an.

Dascălu urmărește comentariile BNR despre deprecierea recentă a leului și noua estimare a băncii centrale privind evoluția inflației pe termen scurt.

Ciprian Dascălu a mai declarat: „Traiectoria dezinflaționistă de anul viitor, cu condiția menținerii unei politici fiscale ferme – care, la rândul său, depinde de stabilitatea politică –, ar trebui să permită BNR să înceapă reducerea dobânzilor”.