Ciprian Dascălu anticipează că BNR păstrează dobânda la 6,50% până cel puțin în mai 2027

Explicația este persistența inflației de bază, indicatorul care urmărește tendința de durată a scumpirilor. Dascălu anticipează că aceasta va reveni în intervalul urmărit de BNR abia în trimestrul al patrulea din 2027, potrivit Economica.net.

În evaluarea sa, nici contextul extern nu favorizează scăderea dobânzilor: piețele se așteaptă ca marile bănci centrale să continue majorările până în aprilie 2027. Pentru România, însă, o creștere a dobânzii pare puțin probabilă, deoarece economia funcționează mult sub potențial, situație descrisă printr-un decalaj de producție profund negativ.

Reducerea dobânzii depinde de temperarea inflației și de politica fiscală

La conferința de presă din august, guvernatorul BNR a spus că banca centrală va începe să ia în considerare reducerile când inflația va coborî sub dobânda de referință, la începutul anului viitor. Acesta este pragul indicat pentru analizarea unei reduceri.

Dascălu consideră că dezinflația din 2027, adică încetinirea ritmului de creștere a prețurilor, ar trebui să permită relaxarea politicii monetare, inclusiv reducerea dobânzilor. Condiția este păstrarea unei orientări fiscale ferme, prin disciplina veniturilor și cheltuielilor statului, dependentă în evaluarea sa de stabilitatea politică.

Pentru finalul lui 2026, prognoza sa depinde și de următoarea publicare a indicelui prețurilor de consum (IPC), care măsoară evoluția prețurilor plătite de populație. În estimările exprimate anual, comparația se face cu aceeași perioadă a anului precedent.

„Preconizăm o inflație de 6,4% a/a până la sfârșitul acestui an, deși deprecierea recentă a leului românesc și evoluțiile prețurilor materiilor prime înclină balanța riscurilor în sensul creșterii. Este probabil ca acest lucru să ducă la o revizuire a prognozei la aproximativ 6,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu excepția cazului în care publicarea IPC din septembrie va aduce surprize semnificative față de estimarea noastră de 6,6% față de aceeași perioadă a anului trecut”, spune Ciprian Dascălu, de la BCR.

BNR lasă mai multă flexibilitate cursului de schimb

În septembrie, dobânzile din piață au crescut pe măsură ce intervențiile valutare au absorbit surplusul de lichiditate, adică banii disponibili în exces în sistem. După deprecierea leului, condițiile monetare au rămas totuși, în linii mari, neschimbate.

Comentariile purtătorului de cuvânt al băncii centrale, după aprecierea bruscă a leului de joia trecută, au sugerat o schimbare a priorităților BNR: stabilitatea dobânzii ar primi o pondere mai mare decât stabilitatea cursului.

Banca centrală a reiterat că păstrează flotarea controlată, regimul în care cursul poate varia, iar banca centrală intervine pentru a-i gestiona mișcările. Gestionarea cursului a devenit însă mai puțin restrictivă.

Poziția este în concordanță cu declarațiile guvernatorului din august despre spațiul pentru o flexibilitate mai mare a cursului. Perspectivele raportului euro/leu depind de corectarea dezechilibrelor fiscale și de stabilitatea politică.

Dascălu estimează că transmiterea variației cursului în prețuri va adăuga 0,3 puncte procentuale la inflație. „Prin urmare, considerăm că marja pentru o depreciere suplimentară a leului este limitată”, a explicat el.

BCR se așteaptă ca slăbirea recentă a leului să fie menționată în comunicatul privind decizia BNR. Mai multe detalii despre felul în care banca centrală își adaptează reacția la evoluția dobânzilor și a cursului ar putea veni la conferința de presă de după ședința din noiembrie.