Românii dețin criptomonede estimate la 12 miliarde de euro, fără protecția unei scheme de compensare

Datele despre răspândirea acestor investiții au fost prezentate de Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), la deschiderea summitului administratorilor de fonduri din România, potrivit ZF.ro: „Există o atracție către criptoactive și, din păcate, în România, în urma unor studii realizate la nivelul instituțiilor noastre, este cea mai mare rată de deținere în rândul populației din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că undeva spre 15% din populația României are dețineri de criptoactive. Tendința este ca în 2030 să mergem spre 27-28%”.

Aplicată unei populații de aproximativ 19 milioane de oameni, ponderea indicată de oficial înseamnă aproape 2,9 milioane de deținători, conform calculelor ZF.ro. Estimarea se referă la populația țării, nu doar la persoanele care investesc deja prin intermediari financiari.

Numărul deținătorilor depășește participarea la bursă și în fondurile deschise

Comparația cu celelalte forme de investiție și economisire arată câți oameni participă la fiecare dintre acestea:

• La bursă, intermediarii raportau aproximativ 325.000 de investitori la finalul lunii iunie, conform Fondului de Compensare a Investitorilor, citat de ZF.ro.
• Fondurile deschise locale, care reunesc banii investitorilor pentru a-i investi împreună, au peste 1,4 milioane de investitori, potrivit Asociației Administratorilor de Fonduri, citată de ZF.ro.
• Pilonul III, sistemul pensiilor private facultative, are 1,1 milioane de participanți.
• Pilonul II, sistemul pensiilor administrate privat, obligatoriu pentru salariații sub 35 de ani, are 8,54 milioane de participanți.

Dintre aceste categorii, doar Pilonul II depășește estimarea numărului de persoane care dețin criptoactive.

Ca valoare, activele tuturor fondurilor de investiții distribuite în România au ajuns la 81 de miliarde de lei, echivalentul a 15,1 miliarde de euro. Suma este cu aproape 30% peste nivelul de la începutul anului, potrivit cifrelor amintite de Avrămescu.

Compensarea la faliment nu se aplică deținerilor cripto

Pentru acțiunile ținute la un intermediar autorizat, schema de compensare descrisă de ZF.ro acoperă până la 20.000 de euro dacă intermediarul intră în faliment.

În cazul criptoactivelor, pe lângă lipsa acestei protecții, investitorii se confruntă cu posibilitatea unor scăderi puternice de preț în câteva ore sau zile. Astfel de mișcări pot duce la pierderea unei părți mari din banii investiți.

Despre supravegherea acestui sector în România, Avrămescu a spus: „Suntem singura țară care nu are autoritate națională competentă în zona criptoactivelor în prezent. Mare paradox: sunt fluxuri financiare care circulă pe lângă noi și nimeni nu poate să le vadă, nimeni nu poate să le supravegheze, nimeni nu poate să le monitorizeze […] Nu este normal să lăsăm lângă noi să se desfășoare activități neautorizate”.

Oficialul a pus rata ridicată de deținere în legătură cu nivelul educației financiare, capitol la care, potrivit lui, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană.

În privința așteptărilor de câștig, el a avertizat: „Mirajul câștigurilor peste noapte, din păcate, nu face altceva decât să erodeze încrederea într-un sistem financiar care a fost construit în ultimii 30 de ani cu muncă și cu eforturi din partea tuturor celor care sunt implicați în această industrie”.

Administratorii de fonduri sunt vizați de reguli privind transparența costurilor

Avertismentul privind așteptările investitorilor a vizat și fondurile de investiții. Acestea au înregistrat în ultimul an randamente, adică rezultate procentuale ale investițiilor, de până la 73%.

„Randamentele nu reprezintă o garanție pentru viitor. Oamenii, clienții, consumatorii au fost învățați în ultima perioadă doar să câștige. Acum experimentează pe propria piele cum este să și piardă. Lucrurile astea fac parte din viața normală, sănătoasă a unei piețe financiare”, a subliniat Avrămescu.

În aceeași intervenție, oficialul și-a exprimat încrederea în calitatea oamenilor care lucrează în instituții și în experiența acestora.

Avrămescu a anunțat și intenția ASF de a aproba modificarea Regulamentului nr. 9, care stabilește regulile pentru administratorii de fonduri. Calendarul indicat atunci era săptămâna de după declarație.

Modificarea ar urma să le arate investitorilor mai clar costurile, taxele și comisioanele, astfel încât să fie mai bine informați și protejați, a explicat Avrămescu.