Piperea susține că BNR sprijină băncile în procesele pentru amenzi de 3,73 miliarde de lei

În mesajul publicat pe Facebook luni, 19 octombrie 2026, avocatul descrie extinderea contestațiilor și solicitările privind accesul la judecarea suspendării amenzilor, potrivit Știri pe surse: „Decizia Consiliului Concurenței de a sancționa cu amendă de 3,7 miliarde de lei băncile care au manipulat Robor e atacată acum de toate băncile, iar nu numai de CEC Bank. Chestia e că toate băncile au cerut ca ședințele unde se judecă cererile de suspendare să fie secrete, fără participarea publicului sau a presei; e clar că băncile se tem de fenomenul shame and blame”.

Despre poziția băncii centrale în aceste litigii, Piperea susține: „BNR a decis să facă intervenție în favoarea băncilor și în defavoarea Consiliului Concurenței în toate procesele; o instituție publică se pune în război judiciar cu o altă instituție publică pentru a apăra corporații private…”.

Suspendarea și anularea amenzilor au efecte diferite

Amenzile sunt venituri ale statului. Dacă instanțele le-ar anula definitiv, băncile nu ar mai avea obligația achitării lor. Suspendarea privește oprirea efectelor deciziei pe durata procesului, fără să echivaleze cu anularea acesteia.

La 16 octombrie, deDrept relata avertismentul lui Piperea privind contestația CEC Bank și solicitarea acesteia de suspendare. Avocatul estima că admiterea suspendării ar putea prelungi cu 4-6 ani judecarea fondului, adică examinarea motivelor pentru care banca cere anularea deciziei. Durata reprezintă aprecierea sa, nu un calendar fixat de instanță.

Piperea susținea că o suspendare obținută de CEC Bank ar putea fi urmată de soluții similare pentru celelalte instituții sancționate. În opinia sa, această evoluție ar întârzia și demersurile clienților care urmăresc despăgubiri.

Piperea dă drept exemplu un proces mai vechi cu Raiffeisen, legat de sancționarea unor practici înșelătoare față de clienți. În relatarea sa, suspendarea deciziei a amânat cu patru ani soluția definitivă. Avocatul afirmă că acțiunea băncii a fost apoi respinsă în urma demersurilor sale și că peste 9.000 de persoane au primit restituiri de peste 23 de milioane de euro.

Tot Piperea estimează că presupusele practici privind ROBOR ar fi afectat sute de mii de consumatori, care ar putea solicita despăgubiri de miliarde de lei. Evaluarea sa pentru firme, stat și unitățile administrativ-teritoriale ajunge la zeci de miliarde de lei. Sunt sume avansate de avocat, distincte de amenzile aplicate băncilor.

Băncile contestă concluziile investigației începute în 2022

Sancțiunile au fost decise în iunie 2026, după investigația deschisă la sfârșitul anului 2022. Au fost vizate zece bănci care participă la stabilirea ROBOR, indice calculat pe baza dobânzilor cotate de acestea. Totalul amenzilor echivalează cu aproximativ 710 milioane de euro.

Consiliul Concurenței le impută băncilor coordonarea cotațiilor prin transmiterea reciprocă a unor informații confidențiale și strategice. Autoritatea consideră că acest comportament a încălcat regulile românești și europene de concurență.

Băncile resping această concluzie. Ele afirmă că stabilirea indicelui s-a făcut potrivit regulilor în vigoare și că amenzile nu sunt justificate.

Cele mai mari amenzi au revenit următoarelor instituții:

• Banca Transilvania;
• BCR;
• Raiffeisen Bank;
• UniCredit;
• BRD;
• ING Bank.

Au fost sancționate și CEC Bank, respectiv Exim Banca Românească, ambele cu capital de stat.

CEC Bank a primit o amendă de 332,98 milioane de lei. Potrivit dinPOLITICA, pentru fiecare bancă sancțiunea reprezintă între 5% și 7% din veniturile brute. CEC Bank a anunțat că va contesta decizia la Curtea de Apel București și că își poate duce demersurile până la instanțele europene. Banca afirmă că amenda nu îi schimbă activitatea curentă și nici capacitatea de a-și îndeplini obligațiile față de clienți și parteneri.

Disputa privește și felul în care băncile își văd cotațiile

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a explicat că vizibilitatea reciprocă a cotațiilor în timpul procedurii permite alinierea lor. El a afirmat și că băncile au mărit intervalul de cotare de la 15 la 30 de minute.

Scadențele de 3, 6 și 12 luni sunt indicate ca fiind cele mai sensibile: tranzacțiile efective sunt puține, iar cotațiile ferme ar trebui stabilite independent. Chirițoiu a precizat că împrumuturile bazate pe indicele calculat din tranzacții reale, IRCC, nu sunt afectate de practicile imputate, spre deosebire de cele legate de ROBOR.

Regulile băncii centrale prevăd afișarea continuă a dobânzilor la care băncile atrag și plasează depozite pentru diverse scadențe. Publicarea se face în sistemul Refinitiv, inclusiv în sfertul de oră anterior orei 11:00, când sunt determinate referințele pentru dobânzile la depozitele atrase și plasate, ROBID și ROBOR.

Decizia autorității cere și propuneri de schimbare a mecanismului de cotare, pentru care băncile au 60 de zile de la primirea motivării. Termenul indicat pentru contestare este de 30 de zile de la comunicarea acesteia, iar executarea amenzilor revine autorității fiscale.

Separat, instanțele au respins ca inadmisibile solicitările a două bănci referitoare la accesul la documente protejate și la oprirea deliberărilor conducerii Consiliului Concurenței. Acele cereri priveau etapele anterioare deciziei finale, nu suspendarea efectelor acesteia.

BNR avertizase deja că despăgubirile pot depăși amenzile

În Raportul asupra stabilității financiare publicat în iulie 2026, banca centrală arăta că sancțiunile și eventualele acțiuni ale clienților pentru recuperarea prejudiciilor ar putea provoca băncilor pierderi importante.

BNR solicitase explicații asupra fundamentului sancțiunilor, susținând că regulile pieței monetare și procedura de calcul al indicelui sunt conforme reglementărilor. Instituția avertiza că despăgubirile ar putea depăși amenzile, cu posibile consecințe pentru stabilitatea financiară, reputația băncilor și, indirect, interesele economice ale statului.

Intervenția BNR reclamată acum de Piperea ar duce această dispută în procesele dintre băncile comerciale și autoritatea de concurență, potrivit afirmațiilor avocatului.

Piperea pregătește intervenții pentru persoane fizice și o firmă

Avocatul spune că a aflat despre noile demersuri în timp ce mergea la Strasbourg, pentru a doua sesiune plenară a Parlamentului European din octombrie. Despre participarea sa la procese, el anunță: „Cu forțele noastre reduse, vom face intervenții în favoarea Consiliului Concurenței pentru 15 persoane fizice și pentru o societate”.

Referindu-se la numărul celor care s-ar fi putut alătura demersului, europarlamentarul adaugă: „Ar fi putut fi 250 de intervenienți, poate chiar 250 de mii, dar cică sunt mari costurile legale și sunt de ne-încredere instanțele…”.

Piperea evocă și disputele sale anterioare cu băncile, afirmând că a obținut rezultate favorabile și exprimându-și speranța unei noi soluții în acest sens.

Următorul termen indicat de avocat este 29 octombrie 2026, pentru examinarea cererii prin care CEC Bank solicită suspendarea efectelor deciziei Consiliului Concurenței.