O femeie din Franța a acumulat 60 de împrumuturi, cu rambursări de 10.875 de euro pe lună

Creditele pentru consum însumează 44% din banii datorați de gospodăriile supraîndatorate, potrivit datelor Băncii Franței citate de Le Monde și preluate de Antena 3. Barometrul lunar al băncii centrale a fost publicat marți, 13 octombrie 2026. În această categorie de datorii intră inclusiv împrumuturile personale.

Împrumuturile se adună fără ca debitorii să înțeleagă întreaga datorie

O consilieră financiară care lucrează voluntar pentru Crésus, asociație care sprijină persoanele cu dificultăți financiare, a descris cazul unei femei ajunse la organizație: „O doamnă a venit recent la noi. Contractase 60 de credite de consum fără ca nimeni să o oprească. Trebuia să ramburseze 10.875 de euro în fiecare lună. S-a gândit la sinucidere […] Ni se spune că comercianții verifică extrasele bancare ale clienților înainte de a le acorda credite de consum sau de a le permite să plătească în rate. Este fals”.

Un alt beneficiar al asociației, Yves, în vârstă de 77 de ani, al cărui anonimat este protejat, își achitase mereu chiria și susținea că nu solicitase vreodată un împrumut de la propria bancă. Luni, 5 octombrie, în discuția cu aceeași consilieră, el a spus: „Nu am avut niciodată datorii”.

Extrasele de cont indicau însă patru împrumuturi pentru consum, luate în timp de la Cofidis, filiala Crédit mutuel, și Sofinco, filiala Crédit agricole. Dobânzile erau între 15,66% și 23,5%, iar obligația lunară de rambursare a lui Yves ajungea la 377 de euro.

Hélène Tanguy, directoarea serviciilor pentru persoane fizice din cadrul Băncii Franței, a explicat riscul cumpărăturilor achitate în tranșe: „În ceea ce privește plățile în rate, riscul nu constă atât în contractarea unui credit excesiv, cât în acumularea unor mici angajamente financiare care ajung să dezechilibreze bugetul unei persoane fără ca aceasta să fie pe deplin conștientă. Plățile în rate sunt oferite într-un asemenea mod încât gospodăriile care recurg la ele nu își dau întotdeauna seama că se îndatorează”.

Ratele au ajuns și la mâncarea comandată. Klarna, furnizor de plăți eșalonate, a încheiat un parteneriat cu serviciul de livrare Deliveroo. Astfel, clienții pot achita în mai multe tranșe chiar și o pizza sau un hamburger.

Alma spune că vede doar creditele acordate de propria companie

Louis Chatriot, cofondator al furnizorului de plăți în rate Alma, a criticat modul în care unii creditori obțin venituri din întârzierile clienților: „Au o abordare foarte darwinistă a supraîndatorării. În general, actorilor din domeniul creditelor de consum le plac foarte mult clienții care nu își rambursează datoriile timp de două luni, apoi reîncep să plătească. Așa le impun comisioane de întârziere de 8%, așa își obțin marjele de profit”.

Alma se numără printre companiile care nu aplică asemenea comisioane persoanelor ce depășesc scadența. Cofondatorul susține eliminarea lor prin lege: „Dacă guvernul ar vrea cu adevărat să rezolve problema supraîndatorării, ar interzice comisioanele de întârziere”, a adăugat el.

Potrivit lui Chatriot, compania acordă într-un an credite totalizând 3,5 miliarde de euro, predominant pe piața franceză. Despre solvabilitatea clienților, adică posibilitatea lor de a rambursa datoriile, acesta a precizat: „Nu cunoaștem solvabilitatea clienților noștri. Știm doar câte credite au contractat de la noi”.

Firma nu solicită documentele care ar arăta mișcările din conturile bancare. „Nu cerem extrasele bancare, pentru că am pierde prea mulți clienți: majoritatea ar refuza”, a explicat cofondatorul.

Tinerii și chiriașii ocupă o pondere mai mare în dosare

Persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani reprezintă acum 12% dintre dosarele de supraîndatorare, comparativ cu 5% cu patru ani înainte, arată Banca Franței. Acest grup solicită tot mai frecvent sprijinul statului.

Despre situațiile întâlnite în activitatea asociației, consiliera Crésus a spus: „Vedem tineri aflați sub influența drogurilor sau a alcoolului, cu parcursuri de viață haotice, care nu mai pot fi integrați pe piața muncii”.

Restanțele la chirie cresc, la rândul lor. Chiriașii au o pondere de 42% în populație, dar reprezintă 88% dintre dosarele de supraîndatorare, conform băncii centrale franceze.

Consiliera a descris și legătura dintre pierderea veniturilor și împrumuturile noi: „Oamenii care își pierd locul de muncă nu își dau adesea seama că trebuie să se mute într-un alt apartament. Când situația nu mai merge, unii contractează credite de consum și încetează să-și mai plătească chiria”.

Étienne, cadru în informatică și absolvent al École des Mines, a rămas fără serviciu în 2020, în timpul pandemiei. A primit indemnizație de șomaj vreme de doi ani, apoi a ajuns să trăiască din alocația specifică de solidaritate: 604 euro lunar, în condițiile unei chirii de 920 de euro pe lună.

A încetat să achite chiria în ianuarie 2025. Până să ceară pentru prima dată ajutor la Crésus, la începutul lui octombrie 2026, restanța față de proprietar ajunsese la 11.538 de euro.

Noile verificări încep pe 20 noiembrie, dar păstrează o excepție

În Franța, Legea Lagarde a interzis, la 1 iulie 2010, creditele revolving, în care banii rambursați devin din nou disponibili pentru împrumut. În următorii zece ani, numărul cazurilor de supraîndatorare s-a redus considerabil, pe fondul scăderii șomajului.

Pauline Dujardin, delegata generală a federației Crésus, a explicat schimbarea ulterioară: „Dar astăzi am ajuns la limitele acestei legi. Lansarea unor produse noi a contribuit la reluarea creșterii numărului de cazuri de supraîndatorare”.

Din 20 noiembrie 2026, în Franța urmează să se aplice o directivă europeană care extinde verificările înaintea acordării unui credit. Băncile vor trebui să analizeze mai atent capacitatea solicitantului de a rambursa, incluzând obligații care până acum nu erau luate în calcul:

• Minicreditele, adică împrumuturile de valoare mică.
• Descoperirile de cont, prin care sunt folosiți bani împrumutați peste disponibilul propriu din cont.
• Plățile în rate pentru cumpărături.
• Împrumuturile cu termen foarte scurt de rambursare.

Banca Franței ceruse și o verificare suplimentară pentru furnizorii de plăți eșalonate. Despre consultarea registrului care consemnează incidentele de rambursare ale persoanelor fizice, Tanguy a precizat: „Am recomandat insistent ca furnizorii de servicii de plată în rate să fie obligați, la fel ca băncile, să consulte registrul incidentelor de rambursare a creditelor acordate persoanelor fizice înainte de a acorda un credit. Aceștia vor continua să beneficieze de un regim mai puțin strict decât ceilalți creditori, ceea ce le va permite să evite această obligație de consultare prealabilă”.

La Chișinău, creditele au fost luate în contextul unei presupuse înșelăciuni

Într-un episod distinct, o femeie în vârstă de 65 de ani din Chișinău, Republica Moldova, a contractat mai multe împrumuturi bancare și a transferat 295.630 de lei moldovenești între ianuarie și septembrie 2026, potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), citat de Prizma.md. La telefon i se promisese recuperarea banilor investiți anterior pe o platformă dubioasă.

Potrivit poliției, apelanții s-ar fi prezentat ca angajați ai autorității care reglementează piața valorilor mobiliare. Transferurile au fost obținute sub promisiunea că femeia va fi ajutată să recupereze investiția.

În weekendul anterior relatării din 12 octombrie, poliția nu înregistrase cazuri noi de înșelăciune telefonică, dar anunțase șase fapte semnalate ulterior de victime. Prejudiciul cumulat era de aproximativ 905.000 de lei moldovenești. Alte 61 de tentative fuseseră oprite înainte ca persoanele vizate să piardă bani, datorită vigilenței acestora.

Recomandările poliției pentru astfel de apeluri sunt:

• Să nu fie trimiși bani unor necunoscuți, indiferent de promisiunile făcute.
• Să fie verificată identitatea celor care pretind că reprezintă organizații financiare sau de investiții.
• Să nu fie comunicate date bancare, parole ori coduri primite prin mesaje pe telefon.
• Conversația suspectă să fie întreruptă imediat și să fie contactată poliția.