Românii sunt cei mai atrași de criptomonede din Uniunea Europeană, dar au 54 din 100 la cunoștințe financiare

Scorul obținut este de 54 din 100, cu aproape zece puncte sub medie, potrivit Digi24. Pentru cei care își plasează economiile, profesorul de economie Cristian Păun avertizează că evaluarea criptomonedelor este dificilă și că investițiile presupun riscuri ridicate, mai ales în lipsa cunoștințelor financiare.

Evaluarea criptomonedelor diferă de analiza unei afaceri

În explicația sa despre stabilirea valorii unei criptomonede și estimarea riscului asumat la cumpărare, Cristian Păun, profesor de economie, a declarat la Digi24: „Dacă vrei să investești, să deții criptomonede pentru investiții, aici este o situație complicată, pentru că, până la urmă, criptomonedele sunt foarte volatile, foarte riscante. Nu au o afacere reală în spate, ca să poți să înțelegi, să estimezi, să calculezi eventualul risc investițional pe care l-ai avea. De multe ori, când dai un preț sau vrei să faci o evaluare a acestor active, nu e ca la o afacere, să vezi acolo profitabilitatea, să vezi informațiile legate de afacere. Te bazezi foarte mult pe trend, pe evoluție, pe eventuale informații, știri, dar care nu se referă la o afacere reală. De asta sunt și de evitat aceste active foarte riscante. Eu, cel puțin, nu le folosesc și nu le recomand”.

Accesul la bănci rămâne sub media europeană

La un eveniment de specialitate, Florian Neagu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din Banca Națională a României (BNR), a spus că un sfert dintre adulții români sunt fără cont bancar. Prin comparație, media europeană este de 94% dintre adulți cu cont bancar.

Datele nu arată că românii fără cont bancar sunt aceiași cu cei interesați de criptomonede. Ele evidențiază însă contrastul dintre accesul redus la serviciile financiare tradiționale și popularitatea unor active complexe și volatile.

O estimare citată de BNR pune la aproximativ 12 miliarde de euro valoarea criptomonedelor pe care le dețin, împreună, românii. Cifra privește deținerile; ponderea celor atrași de criptomonede arată interesul pentru aceste active, nu cât valorează ele.

Despre utilizările criptomonedelor dincolo de investiții și motivele pentru care unele persoane le aleg, Păun a explicat: „O parte dintre români folosesc aceste criptomonede ca activ de rezervă, pentru plăți, pentru decontări. Ele, într-adevăr, au avantajul că sunt destul de dificil de identificat operațiunile care au în spate aceste monede. Și, cumva, românii care își țin banii cash, la saltea, și nu au cont în bancă sunt tentați să folosească și acest tip de active, tocmai în ideea de a nu fi foarte ușor dibuiți pentru ceea ce fac”.

Păun pune învățarea înaintea plasării economiilor

În privința pregătirii necesare pentru investițiile pe bursă, economistul a afirmat: „Românii ar trebui, într-adevăr, înainte de a merge pe bursă, să investească în a învăța, să citească foarte mult, să înțeleagă foarte mult. Investițiile pe bursă pot fi un job, un al doilea sau al treilea job al românilor, pe care îl poți face de acasă și care îți dă posibilitatea unică de a câștiga bani și când dormi. Dacă, evident, ești diligent și știi cum să faci aceste investiții, poți să ajungi ca, atunci când dormi, conturile tale să crească, pentru că ai făcut niște investiții inteligente, cu cap, de preferat în afaceri care au în spate vânzări reale, producție, angajați, un plan de piață, ca să crească acea companie, să vândă mai mult și să genereze profituri pentru acționari”.

Păun avertizează și asupra vulnerabilității la fraude create de educația financiară precară. Exemplul dat de el este al unei persoane care primește un telefon, are încredere în interlocutor, îi încredințează banii, iar acesta dispare cu suma primită. Promisiunile de câștiguri rapide și transferurile către necunoscuți sunt situații în care oamenii pot fi expuși unor asemenea tentative.

În opinia sa, fenomenul a crescut mult și se dezvoltă mai ales în societățile cu un nivel scăzut de educație. El consideră că lipsurile nu se limitează la cunoștințele financiare, ci includ educația generală și economică.

Profesorul descrie finanțele ca partea cea mai complicată a economiei, prin calculele și activele complexe pe care le presupun. Recomandarea sa pentru protejarea împotriva fraudelor și pagubelor este acumularea cunoștințelor de cultură generală și economică înaintea celor despre finanțe și investiții.