Un proiect ar obliga IFN-urile să verifice cine solicită un împrumut la distanță înainte de semnarea contractului

Propunerea a fost depusă de senatorii USR Cynthia Păun și Remus Negoi și se află în dezbatere la Senat, potrivit BZI. Ea cuprinde și obligații privind comunicarea cu clienții pe parcursul împrumutului, informarea la închiderea contractului și recuperarea datoriilor transferate altui creditor.

La împrumuturile acordate rapid, la distanță, identificarea se desfășoară fără prezența fizică a clientului. Inițiatorii au în vedere situațiile în care o persoană descoperă un credit pe numele său, deși susține că nu l-a solicitat.

„Un consumator nu trebuie să afle după luni de zile care este situația finală a unui credit și nu trebuie să poarte singur povara de a demonstra că nu a contractat un credit în numele său. Dacă datele unei persoane sunt folosite pentru a obține un credit, creditorul trebuie să poată demonstra că a verificat identitatea celui care a contractat”, a declarat senatorul USR Remus Negoi, explicând necesitatea schimbărilor propuse.

La închiderea contractului, clientul ar primi evidența plăților

Creditorul ar urma să trimită o situație standardizată a împrumutului în cel mult cinci zile lucrătoare de la încetarea contractului. Documentul ar reuni sumele achitate pe parcurs și situația datoriei la final.

Evidența ar trebui să cuprindă:

• Valoarea inițială a creditului.
• Valoarea și data fiecărei plăți efectuate de consumator.
• Repartizarea plăților între principal, adică suma împrumutată, dobânzi și comisioane.
• Soldul final, adică suma rămasă de plată la încetarea contractului.
• Informații despre eventualele raportări către sistemele de evidență a riscului de credit, în care sunt înregistrate date despre împrumuturi și rambursarea lor.

Clientul ar putea astfel să urmărească într-un singur document cum au fost înregistrate și distribuite plățile sale. Inițiatorii consideră că această informare ar fi utilă mai ales persoanelor care apreciază că au achitat integral creditul și au nevoie de o confirmare a situației contractuale.

Notificările ar trebui să ajungă la client cu dovadă de primire

Pentru comunicările către consumatori, proiectul cere folosirea unei modalități care permite confirmarea primirii. Sunt menționate următoarele variante:

• Înmânarea notificării direct consumatorului.
• Expedierea ei prin scrisoare recomandată, cu confirmarea primirii.
• Folosirea unui alt mijloc prin care se poate dovedi că notificarea a ajuns la consumator.

Inițiatorii vor ca această regulă să reducă neînțelegerile privind transmiterea informațiilor importante. Pentru consumator, poate fi greu să dovedească faptul că o notificare nu i-a ajuns; când comunicarea produce efecte juridice, creditorul trebuie să poată arăta că a făcut-o.

Recuperarea datoriei ar depinde de informarea despre noul creditor

Proiectul privește și cesionarea creanței, adică transferul dreptului de a încasa datoria către un alt creditor sau către o societate de recuperare. Inițiatorii propun clarificarea momentului în care noul creditor poate începe recuperarea față de consumator, cu condiția ca acesta să fi fost informat corespunzător despre transfer.

Informarea ar trebui să îi permită persoanei îndatorate să știe cine este noul creditor și în ce împrejurări datoria sa a ajuns să fie administrată de altă entitate.

„Prea mult timp legea i-a apărat mai bine pe cei care dau credite decât pe cei care le iau. Oameni care nu au semnat nimic s-au trezit cu datorii la recuperatori, cu penalități pentru notificări pe care nu le-au primit niciodată și fără vreo hârtie care să le spună că au terminat de plătit”, a afirmat senatoarea USR Cynthia Păun, în susținerea modificării cadrului actual.

Parlamentul urmează să dezbată și să decidă forma finală a proiectului, iar prevederile pot fi modificate pe parcurs. Regulile propuse nu sunt în vigoare: până la o eventuală adoptare și intrare în vigoare, rămân aplicabile regulile existente privind acordarea și administrarea creditelor.