Sari la conținut
Curs BNR
  • EUR 5,3482▲ 0,0040
  • USD 4,8782▲ 0,0229
  • GBP 6,3916▼ 0,0014

Plata amânată la cumpărăturile online poate intra sub noile reguli europene pentru credite din 20 noiembrie

Din 20 noiembrie 2026, statele UE trebuie să aplice noile reguli pentru creditele de consum, care pot acoperi și plata amânată la cumpărăturile online. Pentru cumpărătorii din România, obligațiile concrete ale firmelor depind de actul național care pune directiva în aplicare.

Lectură: 4 min
Bancnotă de 200 de lei în portofel
Foto: Vlad Ispas / Magnific

Miza este ce vede omul înainte să accepte ratele într-o aplicație sau la finalul comenzii: cine îi dă creditul, cât are de plătit și ce se întâmplă dacă întârzie. Noua regulă europeană cere și verificarea capacității sale de plată, dar nu înseamnă că orice cumpărătură achitată mai târziu devine credit.

Ce plăți amânate intră în noile reguli

Directiva include contractele prin care o firmă acordă un împrumut sau lasă cumpărătorul să plătească mai târziu. Până acum, OUG nr. 50/2010 excludea din regulile sale creditele fără dobândă și fără alte costuri. Excludea și creditele rambursate în cel mult trei luni, dacă aveau costuri de cel mult 0,5% din valoarea creditului.

Pentru creditele pe care le acoperea, ordonanța cerea deja verificarea capacității de plată înainte de semnarea contractului. Schimbarea europeană este că unele oferte prezentate drept „rate fără dobândă”, rămase în afara vechilor reguli, pot intra acum sub cerințele privind verificarea și informarea cumpărătorului.

Rămâne o excepție când magazinul sau alt vânzător amână el însuși plata, fără dobândă și fără alte costuri, în afara unor costuri limitate pentru întârziere, iar suma este achitată integral în cel mult 50 de zile. Pentru furnizorii online mari, condițiile sunt mai stricte: nicio altă firmă nu trebuie să ofere sau să cumpere creditul, iar plata integrală trebuie făcută în cel mult 14 zile de la livrare.

Directiva nu acoperă creditele pentru locuințe garantate cu ipotecă și, în general, nici creditele mai mari de 100.000 de euro. Ea permite statelor să excludă și anumite carduri cu plată amânată cel mult 40 de zile; această excepție nu se aplică automat în România.

Ce trebuie să afle cumpărătorul înainte să accepte ratele

Firma care dă creditul trebuie să verifice înainte de contract dacă persoana îl poate rambursa. Evaluarea folosește date relevante despre venituri, cheltuieli și alte obligații financiare; faptul că ratele sunt fără dobândă nu înlătură această cerință pentru un credit acoperit de directivă.

Cumpărătorul trebuie să primească informațiile înainte de acceptare, într-o formă pe care o poate păstra. Formularul european arată cine acordă creditul, suma și durata lui, cât și când se plătesc ratele, costul anual al creditului cu taxele obligatorii incluse și totalul de rambursat. Include costurile și urmările întârzierii, precum și existența sau absența dreptului de retragere.

Dacă o verificare automată duce la respingerea cererii, persoana trebuie informată despre refuz și despre dreptul de a cere intervenția unui om și de a contesta rezultatul.

În cât timp se poate renunța la credit

Pentru contractele acoperite, directiva dă consumatorului 14 zile calendaristice să se retragă din credit fără să explice de ce. Dacă nu primește informațiile obligatorii, termenul-limită poate ajunge la 12 luni și 14 zile. Retragerea din credit este diferită de returnarea produsului cumpărat.

Noile reguli nu se aplică, în general, contractelor de credit deja existente la 20 noiembrie 2026. Directiva păstrează însă aplicarea unor prevederi privind contractele pe durată nedeterminată aflate deja în derulare.

Ce urmează pentru cumpărătorii din România

Statele membre trebuiau să adopte regulile naționale până la 20 noiembrie 2025 și să le aplice din 20 noiembrie 2026. Un aviz al Consiliului Economic și Social din 14 octombrie 2026 consemnează că România primise de la Comisia Europeană o scrisoare de punere în întârziere la 30 ianuarie 2026. În aceeași zi, ministerul publicase un proiect de ordonanță pentru transpunerea directivei.

Avizul arată că actul de transpunere urma să înlocuiască OUG nr. 50/2010. El nu este însă legea care stabilește, pentru fiecare produs oferit în România, obligațiile aplicabile de la 20 noiembrie. Următorul reper este adoptarea și publicarea actului național.

Discuția europeană despre aceste reguli a fost alimentată și de un material publicitar care nu își numește explicit sponsorul. Autorul invocă o licență bancară suedeză din 2017; Klarna arată în raportul său că a primit o asemenea licență în iunie 2017 și că avea 89.000 de comercianți și parteneri la sfârșitul acelui an. Potrivirea datelor nu dovedește cine a plătit materialul, iar firma are un interes comercial în regulile pentru plățile amânate.

Distribuie

Alexandru Negrea scrie pe Fintec despre investiții, bursă și reglementare: ASF, BNR și directivele europene, explicate pentru cititorul care își pune banii la lucru. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră