Sari la conținut
Curs BNR
  • EUR 5,3482▲ 0,0040
  • USD 4,8782▲ 0,0229
  • GBP 6,3916▼ 0,0014

Pensionarii au fost 41,9% dintre victimele fraudelor cu investiții false analizate de Poliție

Pensionarii au fost cel mai numeros grup dintre victimele fraudelor online cu false investiții în acțiuni și criptomonede, arată Poliția Română. Analiza privește sesizările înregistrate în toată țara între 1 ianuarie și 30 iunie 2026.

Lectură: 3 min
Bancnote de 500 de lei
Foto: Vlad Ispas / Magnific

Pensionarii au reprezentat 41,9% dintre victimele din cazurile analizate, iar salariații 41,1%. Diferența este de 0,8 puncte procentuale. Procentele arată cine a apărut mai des în sesizări, nu că orice pensionar riscă mai mult decât orice salariat să fie înșelat.

Pierderile raportate au depășit 58 de milioane de lei

Poliția a analizat 1.252 de sesizări din prima jumătate a anului 2026. Numărul reprezintă plângerile analizate, nu un total separat al persoanelor păgubite.

În 1.038 de situații, plățile în lei au produs pierderi de peste 58 de milioane de lei. Alte 125 de situații au avut plăți în euro, cu pierderi de peste 2 milioane de euro, iar în 193 de situații plățile în dolari au dus la pierderi de aproape 6 milioane de dolari. Poliția a prezentat sumele separat, în moneda în care au fost plătiți banii.

Cum ajung banii la cei care promit investiții false

Ofertele înșelătoare prezentau investiții în acțiuni sau criptomonede. În 74,8% dintre cazurile din prima jumătate a lui 2026, cei care au comis fraudele au cerut trimiterea banilor, potrivit analizei Poliției. Datele descriu cazurile reclamate, nu toate persoanele care au primit asemenea oferte.

Poliția a comparat și felul în care erau păcălite victimele. În primele nouă luni din 2024, instalarea unor aplicații apărea în 66,05% dintre situațiile reclamate ca mijloc prin care oamenii erau determinați să trimită bani. Comparația publicată pentru 2024 privește metoda folosită, nu ponderea pensionarilor și a salariaților din acel an.

Într-un avertisment din 14 august 2025, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a descris și grupuri care promovau investiții false pe WhatsApp și Telegram. Un mesaj primit într-un astfel de grup nu dovedește că firma care cere banii are dreptul să ofere investiții.

Ce poate face persoana care a primit oferta sau a plătit

ASF recomandă verificarea firmei care oferă investiția în registrul său, Registrul instrumentelor și investițiilor financiare, sau la o autoritate similară din Uniunea Europeană, înainte de trimiterea banilor. Verificați și cine administrează compania, jurisdicția, riscurile și condițiile în care puteți pierde banii. Tot ASF recomandă oprirea discuției și refuzul oricărei plăți suplimentare către persoanele suspecte.

Pentru o fraudă ori o tranzacție neautorizată, pașii indicați de Poliție, de autoritatea pentru securitate cibernetică și de asociația băncilor sunt, în această ordine:

  • Persoana păgubită anunță imediat banca.
  • Sesisează Poliția și păstrează confirmările de plată, mesajele și capturile de ecran.
  • Raportează frauda la Directoratul Național de Securitate Cibernetică, la 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro.

Pentru sesizările care țin de supravegherea pieței financiare, ASF indică și adresa [email protected].

Distribuie

Alexandru Negrea scrie pe Fintec despre investiții, bursă și reglementare: ASF, BNR și directivele europene, explicate pentru cititorul care își pune banii la lucru. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră