Sari la conținut
Curs BNR
  • EUR 5,3482▲ 0,0040
  • USD 4,8782▲ 0,0229
  • GBP 6,3916▼ 0,0014

Cum îți fură escrocii bani din cont, cum te aperi și când poți primi banii înapoi

Actualizare, 6 noiembrie 2026, ora 06:38. Deconectarea unui portofel crypto de la un site nu anulează dreptul acordat unui program de a cheltui monedele. Ethereum.org arată, în ghidul actualizat la 3 noiembrie 2026, că permisiunea trebuie revocată pe rețeaua corectă. Revocarea poate necesita o taxă de rețea.

Lectură: 7 min
O mână ține un telefon mobil pe al cărui ecran este afișată interfața unei aplicații de portofel digital, cu f
Foto: Tranmautritam / Pexels

Dacă fraza de recuperare sau cheia privată a fost divulgată, mutarea portofelului pe alt telefon nu schimbă secretul compromis. Autoritățile europene de supraveghere financiară recomandă, într-un ghid din ianuarie 2026, crearea unui portofel nou pe un dispozitiv sigur și mutarea imediată a activelor rămase.

Știrea inițială, publicată pe 6 noiembrie 2026, la ora 09:00:

Escrocii pot lua bani din cont furând datele cardului, obținând acces la aplicația bancară sau convingându-te să aprobi chiar tu un transfer. Ca să te protejezi, nu urma instrucțiunile primite pe neașteptate: închide apelul, contactează tu banca la numărul oficial și verifică suma și destinatarul înainte de orice confirmare.

Frauda poate începe cu un apel sau un mesaj

Un SMS poate cere „reactivarea” contului printr-un link care duce la o pagină falsă. La telefon, cineva poate pretinde că lucrează la bancă și poate cere parola, PIN-ul sau un cod primit pe telefon. Banca nu cere aceste date prin telefon.

Nici numărul afișat pe ecran nu dovedește cine sună: escrocii îl pot face să pară al băncii. Într-un scenariu descris de Poliția Română, apelantul anunță un credit făcut pe numele victimei, o trece între falși angajați ai băncii, Poliției și BNR, apoi îi cere să mute economiile într-un pretins cont sigur. MAI avertizează asupra apelurilor care imită banca și cer transferul banilor. Dacă primești un astfel de apel, închide și sună la numărul de pe card sau de pe site-ul băncii, deschis de tine, nu la numărul dat de apelant.

Un site fals sau o aplicație poate deschide calea spre cont

Reclamele care imită presa și promit câștiguri rapide pot duce la un formular. După completarea lui, un fals consultant poate cere datele cardului, un transfer sau instalarea unei aplicații prin care controlează telefonul. Alte pagini copiază site-ul băncii și adună parolele și codurile introduse acolo.

Nu instala o aplicație la cererea unui necunoscut și nu îi da acces la dispozitiv. Folosește aplicația bancară pe care o ai deja sau scrie singur adresa băncii. Înainte să plătești într-un magazin online, verifică adresa paginii, cine vinde și condițiile de livrare și retur. Poliția Română, DNSC și ARB avertizează că „https” nu dovedește singur că magazinul este adevărat.

Verifică plata înainte să o aprobi

Un escroc îți poate spune că doar „verifici” contul, deși confirmarea din aplicație aprobă o plată. Citește suma și destinatarul afișate de bancă. Nu confirma o operațiune pe care nu ai început-o și nu comunica altcuiva codul de autorizare. Pentru a primi bani prin transfer este suficient IBAN-ul; nu ai nevoie să aprobi o plată.

Activează alertele pentru tranzacții și verifică periodic istoricul contului. Folosește parole diferite și actualizează telefonul, aplicațiile și programul de navigare. Dacă o persoană necunoscută a avut acces la dispozitiv, schimbarea unei singure parole poate lăsa și alte conturi expuse.

Ce faci imediat dacă ai dat date sau vezi bani lipsă

Nu aștepta prima plată suspectă dacă ai introdus datele cardului pe un site fals. Oprește discuția cu persoana care ți le-a cerut și urmează pașii în această ordine:

  1. Contactează imediat banca prin aplicația ei sau la numărul oficial. Spune ce date ai divulgat, dacă ai aprobat vreo plată și ce tranzacții nu recunoști. Cere blocarea cardului și, dacă au fost expuse datele de conectare, a serviciilor bancare online. Cere verificarea plăților; pentru un transfer aprobat, cere băncii să încerce oprirea sau rechemarea banilor, fără să presupui că recuperarea este sigură.
  2. Păstrează mesajele, linkurile, capturile de ecran și datele tranzacțiilor. Dacă ai instalat o aplicație de acces la distanță, oprește accesul și schimbă parolele de pe un dispozitiv sigur. Verifică și actualizează dispozitivul folosit.
  3. Depune plângere la Poliție și anunță Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), la 1911 sau prin pnrisc.dnsc.ro.

Plata aprobată și cea neaprobată au urmări diferite

  • Dacă ai dat datele cardului, dar nu au dispărut bani, cere imediat băncii blocarea cardului și verifică tranzacțiile. Nu aștepta o debitare.
  • Dacă observi o plată pe care nu ai aprobat-o, anunță banca fără întârziere și spune clar că o contești. Legea nr. 209/2019 cere să o semnalezi în maximum 13 luni după debitare. Nu trebuie să aștepți până atunci.
  • Dacă ai aprobat tu transferul după ce ai fost păcălit, cere imediat băncii investigarea și încercarea de rechemare. Regula de rambursare pentru plățile neautorizate nu garantează recuperarea unui transfer aprobat.

Pentru o plată neautorizată, banca trebuie să ramburseze suma imediat sau până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Excepția este situația în care are o suspiciune rezonabilă de fraudă și o comunică autorității competente. Dacă negi că ai aprobat plata, simpla înregistrare a folosirii cardului ori a aplicației nu este o dovadă suficientă. Banca trebuie să dovedească verificarea și executarea corectă a operațiunii; tot ea trebuie să dovedească frauda sau neglijența gravă a clientului.

La o plată neautorizată de 600 de lei, de exemplu, dacă folosirea fără drept nu putea fi observată înainte de plată, în condițiile legii banca rambursează 600 de lei, iar pierderea clientului este 600 minus 600, adică 0 lei. Același rezultat se aplică folosirii fără drept după ce banca a fost anunțată, în condițiile legii. Dacă însă clientul a aprobat transferul de 600 de lei către escroc, nu există o rambursare garantată: pierderea poate rămâne de 600 de lei dacă banii nu sunt recuperați.

Pentru un instrument pierdut, furat sau folosit fără drept, înainte de notificare, partea suportată de client poate fi de cel mult 30 de euro sau echivalentul în lei, dacă nu a fraudat și nu și-a încălcat intenționat obligațiile. Suma exactă în lei depinde de cursul aplicabil. Dacă banca dovedește fraudă ori neglijență gravă din partea clientului, acesta poate suporta toate pierderile. Legea prevede și alte cazuri în care clientul nu suportă pierderea, inclusiv culpa angajaților băncii sau lipsa verificării stricte a identității la plată, în condițiile legii.

Întrebări frecvente

Ce date trimit dacă trebuie să primesc bani?

Comunică IBAN-ul pentru încasarea unui transfer. Nu trimite PIN-ul, parola, codul de autorizare sau datele complete ale cardului.

Am aprobat o plată fără să știu suma. Pot cere banii înapoi?

Pentru o plată pornită de cel care încasează, poți cere rambursarea dacă suma nu era cunoscută când ai aprobat-o și depășește ce te puteai aștepta în mod rezonabil să plătești. Cererea se face în 8 săptămâni, iar banca răspunde în 10 zile lucrătoare. Regula nu acoperă orice transfer făcut către un escroc.

În cât timp răspunde banca la reclamația despre plată?

Banca trebuie să răspundă în cel mult 15 zile lucrătoare. În situații excepționale, răspunsul final poate veni în cel mult 35 de zile lucrătoare.

Ce fac dacă banca refuză rambursarea?

Cere răspunsul la reclamație și păstrează-l împreună cu dovezile plății. Pentru încălcarea drepturilor privind plățile, inclusiv rambursarea unei operațiuni neautorizate, un consumator poate sesiza ANPC sau poate încerca soluționarea litigiului prin CSALB.

Plătesc pe cineva care promite să îmi recupereze banii?

Autoritățile europene avertizează că escrocii pot reveni cu o promisiune de recuperare contra unei taxe. Verifică informațiile despre caz prin bancă și autorități, folosind canalele lor oficiale.

Surse verificate la 6 noiembrie 2026: Legea nr. 209/2019; Ministerul Afacerilor Interne; Poliția Română; Directoratul Național de Securitate Cibernetică; Asociația Română a Băncilor; Autoritatea Bancară Europeană, EIOPA și ESMA.

Distribuie

Mihai Antonescu scrie pe Fintec despre bănci, credite, dobânzi și plăți: ce se schimbă pentru clienți, cu cifrele din raportări și din deciziile BNR. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră